VREI sa existe, CRESTE-L frate… nu-l ciordi!

Sal’tare
A trecut si primul tur al alegerilor prezidentiale si uite ca a venit campania electorala pentru cel de-al doilea. Si acum ies la iveala „raii” din ei.
Iar noi ca niste vesnici cetateni turmentati ne uitam stupefiati la ei, cu un aer vadit de scarba. Si desi stam cu televizorul inchis, expresia nu dispare. Ce ar trebui sa faca ei ca sa ne faca macar sa nu ne mai strambam ca in fata unei lamai proaspat taiate, atunci cand apar la TV? Pai cred ca ar trebui sa isi inceapa campania electorala pentru alegerile viitoare (si pentru parlament si pentru presedentie) de acum. Si nu ma refer la afise si vorbe ci la fapte si la cei din esalonul doi.
Remus Cernea – recunosc ca ai atras o parere buna despre tine in blogosfera si pe TWITTER. Insa nu toata lumea e acolo. Fa in asa fel incat partidul care te-a propus sa creasca ca valoare, sa fie prezent printre oameni, sa fie cunoscut ca un partener viabil de discutie si de lucru si probabil la viitoarele alegeri veti aparea si in structura parlamentului si poate veti da chiar un presedinte al Romaniei. Insa trebe munca!
Eduard Manole – CV-ul dumitale spune si multe si putine. Insa cat timp oamenii nu vor stii de persoana dumitale, ca a unuia care a facut ceva special, vei ramane doar un bun ingineras si poate te vei umfla in pene cu titlurile pe care le ai. Si la dumneata solutia e una simpla creste entitatea care te sustine. Singur nu pot ajunge sus!
Sorin Oprescu – dumneata ai entitate. Si cifra din alegeri a dovedit faptul ca ei au putere de convingere. Problema e ca „aparatului” care te-a ajutat ii trebe un nume si ii trebuie activitate de acum inainte. Plus ca pozitia de primar al capitalei iti ofera posibiliatea unei publicitati nesperate. Asa ca foloseste aia 3.5%, creeaza o entitate (nu neaparat un partid), pe care sa o putem identifica in „tabloul” social romanesc si sa o promovezi si pe care noi sa o putem lauda sau certa atunci cand va fi cazul.
De ce zic NU-L CIORDI? Pentru ca m-am saturat ca politiceinii sa creada ca noi suntem jucarii si ei jucatorii. Pentru ca eu ca om cu creier si simtiri cred ca e nevoie de un o care „SA SE CREASCA” ca si o casa – CARAMIDA CU CARAMIDA. Si cu siguranta nu sunt singurul, insa in principiu pe noi cei care spnem lucrurile astea lumea ne trateaza ca OPTIMISTII INCURABILI sau NAIVII VISATORI! Problema e ca si noi votam „mai draga clasa politica”!
Andrei
KIP IN TACI