Sal’tare
Continui povestirea inceputa demult, cu 3 locuri din cartierul Militari (zona Lujerului), care au ramas adanc intiparite in memoria mea, din vremea copilariei: Cofetaria Lujerului, Fabrica de lapte si
Aprozarul.
Cofetaria a fost prima care s-a transformat, la cateva luni dupa Revolutie. Inca de atunci mi-a parut rau, pentru ca in forma ei originala, cofetaria asta parca iti dadea un aer distins, chiar daca mancai doar o amarata de amandina si beai o ieftineala de Brifcor. Insa stiai ca aici veneai din cand in cand si ii dadeai vreunei colege de scoala o prajitura diplomat si o serveai cu Pepsi. Erai cel mai tare baiat din clasa. Plus ca acele scaune cu partea de sezut tapitata cu material textil, ne dadea noua copiilor, impresia ca am iesit la cine stie ce restaurant. Si mai erau si oglinzile alea multe in care te vedeai ca in filmele de la bulgari, la care aveam acces la acea vreme. Ce s-a intamplat cu ea? Pai in prima faza s-a restrans si era si magazin de paine si alte alea, dupa ceea s-a compartimentat si la final a devenit BANC POST. Ceea ce este si acum. Pacat!
Fabrica de lapte – a rezistat destul de mult fata de alte „edificii”. Insa „vremurile” noi au trebuit sa redecoreze spatiul dintre bulevardele Iuliu Maniu si Timisoara si a disparut si ea sub talpa supermarketului Cora si a mall-ul Plaza Romania. Ce imi vine in minte rapid atunci cand vine vorba despre ea? Ei bine era acel superb gust al vechiului iaurt. Si coada aceea de dimineata de la poarta fabricii. Copil fiind nu parea rea acea coada. Ma mai intlneam cateodata chiar cu vecini din bloc si mergeam impreuna. Era o socializare placuta, chiar daca era la ora 6.30 – 7 dimineata.
Aprozarul – Era chiar vis-a-vis de statia de metrou Armata Poporului (actualmente Lujerului). Si cea mai „grea” amintire este de undeva de prin ’88, cand am stat o ora si jumatate la coada la portocale si s-au terminat frate, exact cand a venit randul meu. pentru acel moment al copilariei, chiar a fost o intristare mare. Si la fel de mare a fost si intristarea prin ’92, cand acest aprozar a disparut. De atunci si pana acum in acel colt au fost pe rand, second-hand-uro, baruri, magazine DOMO si mai stiu eu ce alte nebunii. Insa mare bucurie am sa va spun, ca intamplator cineva s-a gandit sa redeschida acolo un ALT APROZAR. Care arata ca unul autentic de atunci, care arata ca unul de atunci (sigur, cu singura „mica-mare diferenta” ca acum are un mare si foarte atragator si prietenos banner, care ne atrage sa cumparam). Parca cineva m-a trimis pentru o clipa inapoi in copilarie! ma simt bine si zambesc… Mmmm!
Andrei
KIP IN TACI
Sa te duci sa-ti iei portocalele din ’88!!!
Nu le mai vreau pe alea din ’88, ca sunt fara E-uri si eu m-am invatat cu astea pline de „artificiale”!
Salutare! O placere sa mai citesc si astfel de povesti. Sunt importante pentru noi pur si simplu pt ca sunt legate de copilaria/adolescenta noastra… Totusi, o rectificare: Fabrica de Lapte a disparut numai sub „talpa” hipermarketului Cora, nu si sub a Mall-ului. Fabrica nu se intindea pana pe bd.Timisoara, ar fi fost si dificil, de vreme ce zona era (si este inca) intretaiata de o cale ferata. Acolo unde este acum Plaza Mall, a fost un „circ al foamei”.. Si mai sunt si altele: magazinul de mobila de la „blocul rotund”, adica unde este acum clinica Regina Maria Lujerului (se intindea pe 2 etaje), blocul turn de garsoniere care a fost daramat in 86 ca sa faca loc pasajului si care acum ar fi situat chiar in pasaj daca ar mai exista :d … apoi mai era centrul de paine de pe coltul unde nu demult a fost (pt scurta vreme) un MicRo, pe trotuarul care ducea la cofetaria de care aminteai, langa el era un centru unde se vindea, printre altele, cafea (acolo am stat in anii 80 la coada la smochine!), langa el, unde e acum ING, era o uriasa Alimentara… iar in capat, inainte de gangul de la „cofetarie”, era un aprozar.
Nu mai vorbesc de tramvaiul care taia bulevardul de-a lungul lui si de capatul lui 8 care pe vremea aceea era acolo unde acum e o benzinarie, cum mergi de la Domo Lujerului catre Plaza, pe partea dreapta… Numai bine!
– dap ai mare dreptate. Nu stiu de ce uitasem de „circul foamei”, ca m-am tot jucat in apropierea lui toata copilaria si acolo si pe calea ferata
– Daaa, cat era de mare magazinul ala de mobila. Acum acolo la etaj este si un „pseudo-casino” cu pacanele (probabil)
– De blocul turn de garsoniere mi-au spus si parintii mei si cica ar trebui sa mi-l amintesc, pentru ca am trecut de multe ori pe langa el. Insa s-ar parea ca mintea mea i-a dat STERGERE acestei bucati de memorie. O stii ea ceva, mai bine ca mine!
-Aaa, da. Era clasica paine unde se facea coada serioasa. Imi aduc mainte si Akimentara aceea uriasa. Daaa si de aprozar imi dauc aminte si acum cateva luni s-a reincercat introducerea unui alt „aprozar de rit nou” insa nu a rezistat.
– Tramvaiul de pe Iuliu Maniu nu mi-l amintesc
– Insa tramvaiul care venea mi-l amintesc foarte bine, pentru ca atunci cand ne-am mutat la bloc, eu trebuia sa intru in clasa a II-a si nu ma gasit loc la scoala de langa bloc si a trebuit sa merg la scoala din spatele pietii Moghioros. Si la intoarcerea de la scoala, de multe ori veneam si cu tramvaiul, fie insotit de cate o invatatoare mai apriga fie de unii singuri!