„Tot ce e bun tre’ sa dispara!”

Sal’tare
Daca vi se pare ca recunosteti de undeva titlul. Da’ e ultimul album al PARAZITILOR. De ce il ascult de abia acum? De ce nu l-am ascultat de la inceput? Pentru ca m-am saturat de „trendinezii” care tre’ sa se laude:

VAAAI AM FOST SA VAD ULTIMA APARITIE A PARAZITILOR! SUNT JMECHER!

Si daca tot incepem sa ii dam drumul la „vorbe” despre albumul asta, dati play ca sa ii ascultati in timp ce cititi – Parazitii – Tot ce e bun tre’ sa dispara Si uite ca am ramas masca frate.

Tango la rece de la inceput e doar un fel de preludiu la „sexu” pe care il ofera cu „dragoste” societatii romanesti din ce in ce mai decadenta si facut in silul inconfundabil PARAZITII. Adica fara sa le fie rusine sa zica „va fut in gura” si asa cum o fac de mai bine de 10 ani, cu credinta ca injuraturile lor sunt prea SOFT fata de ceea ce auzi intr-o scoala pe la clasa 7-a sau a 8-a.

Dupa care evident ca albumul tre’ sa aibe si partea lui comerciala si de „panarama”, asa ca au facut la misto piese ca Apa in vin sau Celebrii. Si desi mi-as fi dorit cateodata ca baietiii sa scoata un album numa’ de „feeling” si numa’ „deep”, tre’ sa recunosc ca ar fi fost un pic prea „greu” de digerat si parca prea multe ideile aruncate in eter.

La Cui ii pasa baietii fac un fel de lista cu ce ii deranjeaza si evident ca pun una dupa alta pe lista tiganii, muzica de cacat, politicienii, cultura putina si tot asa. Problema e ca desi spun „cui pula mea ii pasa”, ei sunt de fapt cei carora chiar le pasa. Ca daca nu le pasa, nu se mai chinuiau sa transmita atatea mesaje nu se implicau in campaniile in care sunt activi.

Si uite ca tot ascultand am ajuns la partea cea mai grava, la jumatatea albumului: Parol si Nu in Balcani. Cand ascult, mi se pare ca ne uitam intr-o oglinda si ne vedem in toata splendoarea lor bubele dupa fata si mai ales alea din cap. PAROL e prima melodie reala si toatl legata de lumea sociala si mai ales cea politica. Si fara nici o gluma, mi se pare ca pe eii ii putem numi noul Caragiale contemporan. Doar ca ei nu o mai fac in schite, ci in versuri si muzica „neortodoxa”.

La Nu in Balcani e strigatul patriotic pe care il avem toti cei care mai iubim tara asta mica numita Romania. E piesa pe care o poti numi „sticluta cu esenta” a albumului. Pentru ca dupa ce au trecut 84 de secunde ramai tampit.

Frate cate idei care dor intr-un singur minut si jumate La O chema si Cum se face iar au lasat „garda jos” si fac misto de tot ce prind. Insa uite ca si misto-urile astea vin sa sustina ideea mea de mai su cu Caragiale Respect maxim e un fel de „dedicatie” statului (politie, CNA si alte organe de control), pe care o sustin dupa 4 saptamani de plimbare pe la administratii de platit niste amenzi si impozite.

Si incheierea apoteotica cu TOT CE E BUN TRE’ SA DISPARA, cred ca ar trebui sa o ascultam ca pe inmul national de la TVR dimineata, poate asa ajung si unii sa se trezeasca. Sau poate unii carora le e lene sa zica NU calcarii in picioare sau sexului oral pe care ni-l ofera noua statul roman in fiecare zi Gata, cam atat despre „nebunia asta faina”.

Sper sa mai trezesca macar 10 dintre „adormitii” acestei tari!

Andrei
KIP IN TACI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*