Tiganci dansand
Tiganci dansand

Tiganii… oare mai pot fi salvati?

Sal’tare
Din cand in cand originile mele legate de mahalaua de margine de Bucuresti se razvrateste in mine. Si ma apuc sa dau iama in „mizerie” si sa ma scald ca un purcel fericit. Va intrebati la ce ma refer? La muzica de jos, la MANELE. Si uite ca de vreo trei zile rup YouTube-ul pe genunchi si ascult tot ce poate fi mai mizerbail din punct de vedere muzical, insa doar acele „mizerii” dinainte de anul 2000. De ce? Pentru ca imi par mai ritmate sau poate pentru ca pe acelea le ascultam mai des la petrecerile de prin camine sau de pe la tara. Si nu va mai fierb, daca sunteti curiosi uite peste ce minuni am dat eu acolo – Manele Oldies
Si din baia asta a mea in „mocirla” mi-am adus aminte 3 intamplari interesante

  • Acum vreo 3 ani, cand o cunoscusem pe mandra-mea am fost la o nunta prin apropiere de Caracal si acolo m-amlipit rapid de unul din baietii din formatie, acordeonistul, pentru ca le zicea bine de tot pe astea „oldies”. Am schimbat numere de telefon si l-am mai chemat la vreo 2 „cumetrii” cand aveam nevoie de un pic de „activitate”. De fiecare data insa m-am dus la el acasa sa discut pret si cam ce vreau. Si te loveste diferenta de „imagine”, intre ei cei care vin pe scena (colorati, frumosi si aranjati cu gust (unii dintre ei)) si ei cei de acasa – mizerabili, fara conditii in curti, mizerabili pana in maduva oaselor
  • Dupa care imi aduc aminte ca aveam la unul din joburile anterioare o secretara tiganca superba. Fugea fata in fiecare dimineata din „tiganie” si muncea pe rupte, vroia sa faca o facultate, nu avea decat 8 clase. Nu exista barbat de la director pana la baietii din service carora sa nu li se scurga ochii dupa ea. Si fetei chiar ii mergea mintea si toti ii prevesteau un viitor stralucit la varful piramidei din firma. Ce credeti ca s-a intamplat? Pai uite ca „mizeria” a chemat-o mai degraba decat viitorul luminos pe care i-l prevesteam noi. Si a plecat de la firma ca sa devina nevasta de tigan la o casa cu turnulete, cu puradeimulti si cu program de bataie cand „i se scula” cioroiului
  • Si ultima e legata de unul din vecinii mei din bloc. Era singurul tigan care muncea. Si baga frate la greu. Era pe vremea aceea prieten cu totii „greii” de auziti azi de ei Copilu’ Minune, Vali Vijelie sau Stefan de la Barbulesti. Si pe toti i-am auzit cantand (cand inca nu erau beti) lautaresti vechi foarte misto, in fata blocului. Dupa ce „o luau insa pe ulei” bagau miorlaituri d’astea de azi. Astazi, cand eu sunt mutat in cartierul lor, Giulesti, uite ca am dat din nou peste nea Vasile. S-a nreintars la vechea meserie, ciordeala si „combinatiile”

Si povestile de acest gen sunt muuulte. Cele pozitive legate de evadarea din tiganie sunt rare cele vazute de mine. Si atunci cred ca aia care „scapa” sunt exceptiile. Astia au scrisa „mizeria” si „rautatea” in informatia genetica si nu cred ca vor scapa de ea nici cand, oricate programe de „salvare” ar face si guvernul si Uniunea Europeana pentru ei. Insa ce ma doare, e faptul ca au aceasta „perla” numita CULTURA TIGANEASCA de care se ingrijesc tot niste romani ca Tudor Gheorghe, oameni de prin muzee sau chiar folcloristi cu state vechi in meserie. De ce se chinuiesc sa o pastreze? Pentru ca emana o prospetime pe care nu o regasesti nicaieri si care vine din acea arhaica chemare a lor catre stare de „nomad”!
Sper ca v-au placut elucubratiile mele tiganesti si supararile mele vis-a-vis de ei!
Si inchei cu una tiganeasca care exprima clar si frumusetea culturii lor si placerea noastra de a asculta si prospetimea de care vorbeam mai sus.


Sursele imaginilor Rahoveanu & Gandul
Andrei

2 comentarii publicate

  1. Marea majoritate a lor nu-i pasionată de schimbare. Vedem efectiv asta zi de zi. Eu aş spune, cu amărăciune, că e cel mai grav lucru întâmplat României de la Iliescu încoace….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*