Sal’tare. In ultimul timp nu prea am mai fost prezent pe blog cu texte. De ce? Pentru ca incep sa scriu articole si dupa ce le termin le recitesc, pentru obisnuita analiza si revizuire. Si de fiecare data se lasa cu:
NU FRATEE, NU E NIMIC NOU. REPET CA UN RADIO UITAT DESCHIS IN BATATURA, CEEA CE S-A MAI SPUS!
Deci pe scurt, am devenit ultra-critic cu mine si cu ale mele texte scrise. Nu stiu daca aceasta este dovada de bosorogeala sau se simte usor, usor criza barbatului de 40 de ani.
Desi pe vremuri aveam incredere in parerile mele si chiar daca ele erau texte ale unor enunturi deja existente, mi se parea ca maniera in care le spuneam eu avea ceva in plus si era acel ceva care va place voua celor care ma urmariti si ma cititi.
Oare, asa sa fie aceste texte?
Nu stiu ce sa zic. Incerc sa imi (re)gasesc puterea de a ma increde in enunturile mele si in stilul meu de a vedea lucrurile. Vom vedea daca voi reusi. Voi doar spuneti-mi ce va place la ceea ce scriu eu aici: TIPUL PREZENTARILOR sau CHESTIILE REALMENTE NOI sau REALMENTE „DE AJUTOR”.
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns