Sunt liber… Pentru ca… Ma simt prizonier… Pentru ca…

Sal’tare

N.B. AZI AM CHEF SA ABEREZ LITERAR, SUNT ARTIST CE SA II FACI ! ASA CA VA ROG NU DATI CU PIETRE !AZI IMI OFER DREPTUL DE A FI POET SAU FILOSOF… SPUNETI-I CUM VRETI !

Uite ieri mergand calare pe Mitza mea, de la servici catre acasa, mi-am adus aminte de un film (nu imi mai aduc aminte cum ii zice dar raman dator cui imi spune), in care un tanar broker renunta la meseria sa si se face curier pe bicicleta, in jungla urbana a New York-ului. Intrebat fiind de cineva de ce a ales asta, el spune foarte sincer: PENTRU CA ASA MA SIMT LIBER ! (Sigur ca apan la final e devine iar broker si ajuta pe unu mare si totul se termian cu happy end; dar nua sat conteaza acum). Revin ! Ei bine amintirea asta, m-a facut sa ma gandesc la lucrurile care ma fac pe mine sa ma simt liber sau care ma fac sa ma simt prizonier. Si cum sunt un impatimit al ideii de „DA BA OMULE SI TU ARGUMENTE !”, am zis ca, doar enuntarea, fara un „PENTRU CA…”, nu prea merge. Asa ca iata libertatile si prizonieratele, cu tot cu „PENTRU CA…”: * ma simt liber cand pun piciorul in traseele de catarare, pentru ca acolo trebuie sa iti cam lasi toate problemele la baza si sa te focalizezi asupra lui, iar daca e unul mai greut, tre sa tragi mai serios, pentru ca altfel nu prea ai sansa sa iesi din el pana seara. (N.B.La fel de liber ma simt si la drumetziile pe munte, pentru ca sunt mereu atent sa prind „poze” ale muntelui); (sper sa nu ma prinda prea tare peisajul si sa ma tresezc ducand-ma la vale in vreo rapa !) * ma simt prizonier al orasului, atunci cand problemele sau banii ma obliga sa raman aici si sa fac lucruri ce „trebuiesc facute”, din cauza unor conceptii pe care le accept, dar pe care nu le inteleg de fiecare data (Oauuu ce conflict am ieu cu mine ! E clar, a avut dreptate nenea doctoru’ ala psihiatru, cand mi-a zis ca am probleme de dubla personalitate; „Tudorica taci din gura, ca acu vb eu !” P.S. Hai ca poate intr-o zi o sa vi-l prezint si pe Tudorica, da sa nu il lasati pe nea doctoru’ sa citesca, ca iar imi da camasa aia alba cu maneci lungi)) * ma simt liber cand fac baie gol in mare si/sau in lacurile de munte, pentru ca parca Mama Natura, ma face parte intergranta a ei, fara nici o delimitare de natura textila. E ca o conectare la un rezervor de energie. (O fi probabil si un soi de fetisism legat de apa, dar prefer sa nu ma gandesc la asta ! Ma face sa ma simt bine o astfel de idee de legarea energetica cu natura…); (Oki doki, recunosc sunt nudist, dar din ala ascunsu’; nu recunsoc decat in fata Marii Adunari Nationale, vorba lu’ Ceashca) * ma simt prizonier al propriilor principii, atunci cand gresesc, desi cei din jur imi spusesera ca nu e bine ceea ce fac (Dupa modelul, ti-am zis io ! Da’ tu catar cum esti nu ai vrut sa asculti) * ma simt liber cand ma sui dimineata pe bicla mea si plec la servici, pentru ca mi se pare ca sunt un pecarus zburand catre larg (da stiu vechea mea obsesie cu zborul si pescarusul, reprezentand libertatea absoluta; nu am scapat de ea, dar nici nu am chef sa scap de ea; ne simtim bine impreuna… Stiu ca-s lala, nu tre’ sa imi spuneti din nou !) * ma simt prizonier atunci cand merg cu transportul in comun, pentru ca unii oameni considera normal sa incalce dreptul meu la libertate de miscare, pentru a avea el un spatiu vital mai mare; ei bine pe oamenii astia ii simt ca gratii ale celulei in care stau (ziceti voi ca nu ar trebui in astfel de momente sa fac si io ca studentii aia americani: PUSCOCIUL, SI TA-CA-TA-CA… sper sa nu ma ia astia de la SRI, ca fac lobby terorismului) * ma simt liber cand fac dragoste, pentru ca acolo in pat in momentele alea nu mai conteaza nimik. Suntem doar EU, EA si actul nostru copulativ, pe intreg pamantul (Tudorica zice: Tz, tz, tz ! Cum sa fiti ma doar voi trei ? Masa, scaunul, sifonierul si mai ales patul ce sunt ? Aaa, sau dupa caz sacul de dormit, cortul, izoprenul si rucsacii !) * ma simt prizonier cand nu am inspiratie de scris sau cand nu am chef de vorba, pentru ca atunci mi se pare ca cineva mi-a furat „generatorul de idei” si fara el io sunt zero (Tot Tudorica: Ahaaa, deci tu functionezi pe generator; ia-ti ba nene baterii Duracell, e mai usor asa !) * ma simt liber cand reusesc sa duc la implinire planuri, pentru ca mi se pare ca mai urc inca un pic in zborul meu (v-am zis ca sunt obsedat de zbor si pasari… Ce sa ii faci, copilarie nefericita) :)) * ma simt prizonier cand nu-mi ies planurile, dar accept rezultatele si imi asum responsabilitatea esecului ca o penitenta, pentru ca asa cred ca pot evolua (mama ce modest sunt ! nu stati pe langa mine ca se ia !) * si mai ales ma simt liber, atunci cand pot comunica, pentru ca mi se pare ca (virgula) comunicarea e de fapt esenta libertatii (hai ca acu’ am fost adanc de tot ! pentru cei care au ramas blocati, va puteti debloca mutand mascota in dreapta !) Si pentru ca mi-a iesit misto scrisul asta si mi-a venit o idee. Transform ideea intr-o leapsa pentru intreaga familie VOCE.RO. raspunsul il puteti lasa si la COMMENTS si poate sa aibe si doar doua fraze. NU tre sa fie un post intreg ! Tot ce vreau e sa va ganditi la treaba asta, macar trei secunde !

(N.B. Si mi-as dori sa va vad pe toti din „familie” raspunzand la ea !).

Andrei… 😉
KIP IN TACI