Si „vulturul” si-a luat zborul! – Jurnal de tatic – Ep. 92

Sal’tare
Azi dimineata l-am dus pe Matei la gradinita si pleaca in prima lui excursie cu gradinita. Era foarte fericit pentru aventurile pe care pe vor avea, dar mai ales pentru faptul ca simtea un pic de independenta. Stia ca va fi altceva si ca nu va mai depinde de peretii gradinitei si de toate masurile de siguranta de acolo. Era parca cu gandul la „un fel de zbor”. De aici si titlul cu „vulturul”.
Din punctul meu de vedere, parca ma incerca un pic un fel de „durere a ruperii de cuib”. Insa mi-am repugnat rapid acest simtamant, pentru ca imi tot repet (inca de pe acum) ca trebuie sa ii ofer independenta. Trebuie sa il las sa isi gasesca singur „calea”. si s-ar parea ca ceea ce am facut pana acum e bine. De ce zic asta? Pentru ca Mateitza a fost printre putinii copii care nu au plans la despartire. a inteles ca nu pleaca decat pentru 12 ore intr-o aventura si diseara isi va revedea parintii, casa si jucariile.
Aaa si apropo de „legatura cu casa”, mi-a mai placut un lucru. Desi de la gradinita li s-a spus ca isi pot lua cu ei o jucarie, matei a spus (citez):

Tati sunt destul de mare. Am aproape 5 ani. Nu mai am nevoie de jucarie. Vreau sa ma pot distra in liniste la munte!

Cam atat. Mai jos aveti 2 poze cu el la plecare.

Apropo. Ai vostri cum au reactionat la prima excursie? Voi cum ati reactionat la prima lor plecare?

Andrei
KIP IN TACI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*