Rasnitele de inceput… care ne mancau viata!

Sal’tare
Azi dimineata ma uitam la batranul meu calculator si fara sa vreau m-am dus cu gandul la momentul achizitiei lui si mai apoi la momentul achizitiei primului calculator second hand, cand am intrat la facultate. Asta de il am acum, am avut marele noroc sa il iau nou. Insa toate celelalte inaintea lui, imi aduc aminte ca au fost doar calculatoare second hand. Erau vremurile alea naspa cu „stransul curelei” si banii putini. Insa era fain. Imi faceam un calculator, bantuind pe forumuri de piese second hand si adunand numere de telefon de pe avizierele din Regie sau Grozavesti. Si parca ma bucuram de fiecare victorie pe care o obtineam, de fiecare piesa la care negociam aproape tiganeste un pret bun, iar respectiva la „scula electronica” tineam mai mult. Aveam amintiri cu ea. Azi cand parca am devenit prea putin legati de sculele noastre electronice. Prea le schimbam ca pe ciorapi si parca prea ne dorim sa fie mereu mai bune cu o milisecunda, desi diferenta in fond si la urma urmei, pentru noi utilizatori „casnici” de calculator, sunt insesizabile. Si totusi azi, cand echipamentele au devenit destul de ieftine si accesibile oricui se mai merita sa mai luam ceva la mana a doua? Eu voi spune un DA hotarat pentru un laptop sau notebook second hand, pentru ca mai nou vreau mobilitate si pentru ca pretul pentru astea noi, parca prea e mare. Sigur ca parca am in suflet o indoiala de genul

DA CINE STIE FRATE CUM L-A FORJAT ALA INAINTEA MEA SI TE POMENI CA SE STRICA IMEDIAT DUPA CE II TRECE GARANTIA DE 1 AN PE CARE MI-O DAU ASTIA!

Sincer sa fiu am mai multa incredere intr-o „conserva mai veche”, decat in plasticaraia noua. Parca ne dorim din ce in ce mai tare sa facem lucruri proaste!

Andrei
KIP IN TACI