Sal’tare
Stiu ca o sa ma injure Iyli ca am stat pana acum sa fac acest articol, insa nebunia din jurul meu si incercarea de a gasi acei bocanci vechi si a-i fotografia m-au adus pana acum. Ei nu mai sunt, au luat de un an drumul cosului de gunoi din podul bunicii. Povestea lor a inceput in anul trei de facultate. Imi cautam ceva incaltari si m-am dus in IDM Basarab. Erau maro, din piele intoarsa, cu talpa rigida de cauciuc la partea care calca si cauciuc moale catre picior. Ma simteam extraordinar in ei. Parca fusesera facuti pentru piciorul meu. Vreo 3 ani au fost incaltarile mele „bune”. Le luam la ocazii speciale, si pentru ca maroul lor fin putea fi asortat la hainele mele elegante. Dupa acesti trei ani, a inceput sa li se stearga culoarea si sa se roada un pic calcaiul. Asa ca au devenit „bocancii casual”. Sigur ca parca imi parea rau de ei si am cumparat vopsea si i-am vopsit. Ei au fost bocancii care m-au ajutat cand am calcat prima oara cu gasca mea de prieteni muntomani in Fagaras, Piatra Craiului si Apuseni. Ba mai mult, i-au incaltat si unii din colegii care nu mai aveau incaltari uscate iarna. Si tot ei au fost tovarasii de drum, in primele drumuri cu Livia la munte. Intre aceste plecari le-am pus flecuri la talpa de doua ori, dupa care au luat drumul podului bunicii, atunci cand i-am descoperit pe cei de la Gri Sport si magazinul lor de la IMGB. Sper ca v-a placut povestea! Andrei KIP IN TACI Sursa imagine Olteanul nebun & Eastsideshoerepair
baiiiiii, nici nu am cuvinte :)
De-abia astept sa treaca un pic frigul si sa o intind la munte ;) am zis dupa 1 martie. Si imi iau fix bocancii despre care am scris in articol :)
Da’ sa stii ca un drum pana in Piatra Mare sau pana la Malaiesti pe Valea Glajariei are mai mult farmec acum in anotimpul alb! Asa ca FUGA! 😉
Dupa 1 am timp, asta e faza :)
Atunci drum bun dupa 1! 😉
bine ca n-ai pus articolul asta la inceputul sapt, ca muream de dor de munte, dar asa am noroc, ca maine ma duc in baiului…..ca numai rezistam de prin ianuarie cand am fost ultima data pe munte (in fagaras)….:D
dar sa stii ca parca mai mult haz are primavara tarzie/toamna la munte…ca poti sa mai tragi un pui de somn pe creasta/ sau sa stai sa admiri peisajul..vreo ora sau 2 (iarna nu prea merge…decat dc gasesti un ursuletz sa-l iei in brate sa-ti tina de cald)
Deci am fost inspirat!
Ohoo, Fagaras in Ianuarie… te invidiez muuult!
Mda ai si tu dreptate, insa are munteel alb si el farmecul lui!
P.S. Sa imi spui pe unde pui poze cu tura asta in Baiului, ca tare imi e dor sa il vad cum arata cu caciula alba! ;)
Sa-nteleg ca picioarele astea din poza, sunt ale tale?! \:d/ :)) :))
Nu draga mea, sunt ale superbei mele sotii! Asa arata ea insarcinata! :)))))))))))))
Wow! Grozav ;)
Am glumat mai Tequila. Unde ai vazut tu gravida fara cel putin 10 kile luate in plus. Insa dupa ce vine fratiorul lui Matei, noi speram sa ajunga din nou asa, ca’n tinerete! 😉