Sal’tare
In week-end am revazut documentarul TE SALUT GENERATIE IN BLUGI, despre Cenaclul Flacara si nu imi pot scoate din minte aceasta superba poezie scrisa de Adrian Paunescu:
***
La casele taranilor romani
Pe care vesnicia nu-i mai iarta
O institutie se cheama poarta
Prin care intra numai cei stapani.
Diverse vietati mai pot intra
Tirinduse, precum l-i caracterul
Dar pe aceasta poarta suie cerul
In Maramures ca in curtea sa.
Si poarta-i cea mai mare bogatie
Ea costa cat un sat din alte parti,
Biblioteca pare marii carti
Din care afli tot ce se mai stie
Si poti s-o treci pe cosmicele harti,
Miroase-a om , a lemn si-a vesnicie
***
***
Andrei
KIP IN TACI
Sursa imaginii – Porti Maramuresene
foarte frumoasa poezia lui Paunescu! sa se odihneasca in pace.
Mda! Dumnezeu sa il ierte si sa ne ajute pe noi sa nu il uitam!
Geniala și magnifica poezie!Paunescu a fost și va rămâne un poet de geniu la fel ca marele Eminescu!
Da, exact. Pacat ca geniul sau a fost umbrit de activitatea sa politica! 🙁
Adrian Paunescu a fost un GENIU, unul dintre GENIALII acestui pamint ! Sint mindru ca i-am fost contemporan ca am participat la 48 de spectacole ale Cenaclului si ca am avut onoarea ca – intr-un oarecare context pozitiv – sa dau mina cu el.
Dap si mie mi-a placut Omul Paunescu si stilul sau de a promova cultura.
P.S. Pe 3 Noiembrie va fi la Sala Palatului un spectacol care va omagia Cenaclul Flacara si intreaga sa activitate – https://www.infomusic.ro/agenda/remember-cenaclul-flacara-concert-sala-palatului-2018/