Parteneriatul, solutie de viitor? Sau „bataie de cap” in plus?

Sal’tare
Citesc si eu ca omul despre comunicarea on-line, despre metodologiile de dezvoltare ale unor idei si despre integrarea lor in piata actuala. Ei bine la inceput titlurile acestea vzute exact asa cum le-am scris dau fiori si ne pregatesc pentru lecturi greoaie. Insa nu e chiar asa greu.

Trebuie doar sa aveti rabdare. Insa nu aberez prea mult si ma intorc la primul cuvant scris in titlu: PARTENERIAT.

O fi bine sa pornesti blogging-ul sau o afacere mica intr-un parteneriat? Dupa parerea mea da. Tocmai de aia m-am si alaturat Familiei Voce acum aproape un an. Sigur nu va aburesc cu ce insemna parteneriatul in sine, avantaje si dezavantaje, pentru ca de asta e plin netul.

Eu vin cu o alta problema de principiu. Suntem educati sa intelegem parteneriatele ca pe „un rau necesar (in viziunea unora)” si sa le acceptam cu seninatate?
In mare parte NU. Pentru ca mostenim prin educatie o „cutuma” a egoimului.

Simtim mereu un EU si ne invatam greu sa spunem NOI. plus ca peste tot intalnim vorba:

AJUTA-TE SINGUR! NIMENI NU ITI VREA BINELE!

Si totusi ca mari consumatori de „literatura externa” de retete de succes, vedem ca acolo asa s-a cam reusit! Si uite ca usurel usurel si la noi apar proiectele (firave ce-i drept) care reusesc tocmai datorita ASOCIERII.

Insa prea putine sunt RETETE MARI DE SUCCES. Si de cele mai multe ori ajung sa fie „proiecte asociative” doar pentru START-UP. Iar dupa intrarea pe un trend ascenent, deja unul sau unii din asociatii initiali are deja chef de „independenta” si ies un pic mai bogati deca au intrat in „hora”.

Sigur cel mai trist e ca ma mult de jumatate din ei si-au consumat cantitatea de „curaj” la START-UP proiectului anterior, iar acum „sufla si’n iaurt” si dau gres. Asa ca dau gres si devin niste angajati plictisiti ai unor firme mari.

Sigur parca aud intrebarea venind de la voi:

PAI BINE BA, DACA AR FI SA NE LUAM DUPA ACEASTE PESIMISTE RANDURI DE MAI SUS, NE APUCA O LEHAMITE SA MAI INCEPEM UN PROIECT, DE NUMA’, NUMA’! ASTA-TI DOREAI? SA NE DESCURAJEZI?
Ei bine nu. Nu doresc asta, insa vreau sa imi spuneti daca gresesc eu undeva in ceea ce gandesc, pentru ca eu sunt cel descrajat acum si am nevoie de gasirea unei „cai de pornire”. Si daca ar fi sa fiu si mai specific, iata cum suna enuntul:

„IN PRINCIPIU NISA PE CARE AS VREA SA IMI CANALIZEZ ACEST MIC PROIECTEL NUMIT ARTISTU.VOCE.RO ARTISTU.RO E ACEEA de ATITUDINE SOCIALA. ASA CA URMEAZA INTREBARILE:

E BLOGUL MEU INTR-ADEVAR, UNUL DE ATITUDINE?

OARE INTERESEAZA PE CINEVA „ATITUDINEA”?

CARE AR FI COMUNITATEA SAU CLASA DE BLOGURI LA CARE M-AS PUTEA AFILIA, PENTRU CA MESAJUL MEU SA AIBE O MAI MARE „PATRUNDERE” LA NIVELUL AUDITORIULUI ON-LINE?

Andrei… 😉
KIP IN TACI