PACATELE au nevoie de JUDECATA?

Sal’tare In uikend am dat la televizor peste un film vechi si superb: Podurile din Madison County. Si pentru ca m-a „atins” un pic la coarda sensibiloasa „subiectul” am chef sa imi pun intrebari pe aici! In primul rand m-am intrebat care ar fi ideea centrala a filmului? Cred ca DORINTELE REPRIMATE, pentru siguranta oferita de un anumit statut pe acre ti-l ofera viata la un moment dat. Nu de alta, dar Meryl Streep asta facuse. A renuntat la visele ei pentru a avea o familie unita si fericita. Era sau este pentru fiecare din noi o solutie pentru ca si tu si cel de langa tine sa evolueze, dar fara sa calcam dorintele celui de langa noi in picioare sau fara sa uitam de cel de langa noi? Cred ca exista… ne putem pune MEMENTO-uri pentru „peste 10 ani”. De exemplu, dupa ce copiii se fac mari, casa e terminata si toate functioneaza OK vreau sa plecam odata la 2 saptamani la plimbare. Problema e ca tot tragand sa iti indeplinesti dorintele ai uitat cum e cu distractia si cum se face. Si deja ti se pare un pic puerila plimbarea (si tie ca femeie si tie ca barbat). Si totusi ce ar trebui facut? Pai cred ca ar mai trebu sa mai adaugam inca un memento – REDESCOPERIREA TA EMOTIONALA. Pai si cum s-ar traduce „nebunia” asta? Din punctul meu de vedere, ar fi de fapt redescoperirea spontaneitatii, placerii de a face intoarceri de 180 de grade sau de a face alegeri nebunesti, mai degraba potrivite tineretii sau adolescentei, decat varstei a doua. Si cred ca cireasa dupa „tortul emotional” e SEXUL. Stiu ca probabil suna ciudat, insa sexul la varsta a doua si acceptarea lui nebuneasca cu to felul de „condimente”, ofera cuplului acea rezerva de optimism perfecta pentru a da frau liber pentru a face cele de care vorbeam mai sus. Si cred ca ar mai fi un MEMENTO pe care insa nu al trebui sa il programam, ci ar trebui sa ni-l „tatuam” pe creier:

SA NU REPETAM GRESELILE (ALE NOASTRE SAU ALE CELOR DE LANGA NOI)!

Si de fapt asta e ideea titlului. Nu tre’ sa-i judecam pe cei de langa noi, ca au inselat, ca au fugit, ca au parasit in tinerete! A fost alegerea lor si nu prea mai are nici un sens sa le scoatem ochii. Important este sa nu le facem noi acum si sa stim sa iertam. P.S. Poate vi se pare un pic cam fatalista ideea, insa cred ca e mai degraba „economica”. Pentru ca oricum trecutul nu avem cum sa il mai schimbam. Sigurul lucru pe care tre’ sa il invatam din el sunt concluziile! Andrei KIP IN TACI]]>