Sal’tare
Ei bine dragii mei tre’ sa recunosc ca ideea lui Cristi Manafu de a face o conferinta pe care sa o dea LIVE mi s-a parut superba. Nu de alta, dar in conditiile in care programul meu nu mai poate fi decat casa, cumparaturi, servici, am reusit sa mai iau si eu „contact” cu idei si cu pareri vis-a-vis de blogosfera si de dezvoltare in general. Si nu voi sta sa ii critic sau sa ii laud eu pe cei care au vorbit acolo, pentru ca nu am ajuns inca la nivelul la care sa imi permit sa fac acest lucru, desi unii mi-au placut foarte tare, iar unii mi s-au parut „degeaba”. Pai si atunci ce voi face? Despre ce va voi vorbi? Tocmai despre tema principala a conferintei respective: OPTIMISMUL, pe care cred ca il avem (in parte) mostenit si (o alta parte educat). Si daca vis-a-vis de cel cu care ne nastem, nu putem face nimic si nu il putem multiplica, e un fapt de necontestat. Dar daca vorbim de cel pe care ni-l putem impune, aici cred ca e un pic de lucru. Cum se face? Pprin folosirea in activitati a EXPERIMENTARII. Si cum bine zicea si Cosmin Alexandru, daca din 10 cazuri de EXPERIENTE, lucrurile ies bine, atunci ar trebui sa avem din ce in ce mai multa incredere in fortele noastre. Cine nu ne lasa sa facem asta? Pai cele trei „fete rele” de care vorbeam in postul anterior – Complexele, Temerile si Frustrarile. Da bine ma, usor de spus, dar cum boala sa trecem peste astea trei ca sunt ca pietrele de moara. Eu unul folosesc liste sau post-it-uri (metode grafice in general). Si uitandu-ma saptamanal la locurile goale acre raman in urma indeplinirii lor, imi fac propria campanie de convingere ca sunt pe drumul cel bun si ca e cazul sa fiu optimist, pentru ca sunt „in grafic”. Sigur a fost interesanta si metoda cu cadranele a lui Eugen Hriscu, insa nu ma atrage. E prea complicata si imi aduce aminte prea tare de algebra. Mai apoi cred ca e bine sa cautam compania oamenilor OPTIMISTI, pentru ca stim bine ca starea celor din jur ne influienteaza de multe ori. Si apropo de vorbitorii de la OPTIMISM, printre cei care au urcat pe scena e unul care ma umple mereu de optimism atunci cand il aud sau cand il citesc. E vorba despre Razvan Exarhu, pe care il recomand pe post de MEDICAMENT CU OPTIMISM.
In rest sfaturi nu mai am, insa am alte scrieri cu mai mult sau mai putine ponturi legate de subiect la Copila Blonda, Sorin Rusi, Toane sau Buddha.
Andrei
KIP IN TACI
se pare ca nu m-am trezit inca din somn… sterge ultimul comentariu, daca vrei 🙂 Dar…. Razvan Exarhu n-a fost la optimism. Poate te referi la Razvan Capanescu( Publicis) ?
Ela’s last blog post..Suntem mai optimisti?
DE vazut eu nu l-am vazut, dar el era trecu acolo ca fiind unul din vorbitori! http://optimism2009.evensys.ro/
si emi gal era trecut la alta sesiune, or fi fost ceva schimbari de ultim moment :-j
dar tu ai fost acolo??? ca nu imi dau seama din articol
Nu am fost fata draga! Am zis asta in primul paragraf, multumindu-i lui Manafu ca ne-a oferit si noua conferinta LIVE pe net! 😉
Daca am ajuns sa facem conferinte despre optimism inseamna ca e groasa la fundu nostru.
Noi nu avem nevoie de optimism , nu cu optimism faci treaba, noi avem nevoie de pragmatism..optimistii au fost buni din cele mai vechi timpuri sa creze capodopera nu sa conduca.
Stiti cum a aparut criza asta financiara ? Unii erau foarte optimisti ca se imbogatesc repede fara sa se chinuie prea mult, ast pana cand a aruncat cineva nada si toti optimistii au vandut, pentru ca ei nu joaca un joc ei sunt doar optimisti si vad doar partea plina a paharului. Si acum o sa sara toata lumea in cap sa-mi zica ca-s negativist!
fanel’s last blog post..A murit profesorul Gheorghe Cenusa
in conditiile in care e caca la curu nostru, cred ca nu iti va mai sari nimeni in cap ca esti negativist! 😉