Sal’tare
Despre tanti INDEPENDENTA e vorba in propozitie. Si desi, cand ne gandim la momentul ACELA, spunem mereu ca INDEPENDENTA va fi un deziderat la care nu vom renunta prea usor, dar atunci cand vine momentul suntem cei mai speriati de pe lume si il luam pe NU in brate, argumentand ca independenta nu va face decat sa ii strice si ca ei vor alege mereu drumul cel rau si solutiile cele mai usoare. Nu le dam nicioadata prezumtia alegerii corecte, pentru ca stim din experienta proprie, ca atunci cand aveam libertatea de a alege, faceam cele mai mari tampenii.
Si totusi cred ca e un pic mai complicata treaba asta cu INDEPENDENTA si cu LIBERTATEA DE A ALEGE. Ea trebuie oferita copilului inca de mic. E adevarat ca e un risc mare asumat, insa cu cat o experimenteaza de devreme e cu atat mai bine. Am vazut si am auzit exemple pe la cei care au copii si care inca de mici, de cand incep sa mearga, ii lasa sa experimenteze tot ce cred de cuviinta, dar cu supraveghere de departe, in asa fel incat ei sa nu se prinda ca sunt „in vizor”. Mai apoi cand se fac mai maricei, ar trebui sa ii ducem la gradinita si sa incercam sa ii obisnuim cu activitati si extrascolare, impreuna cu cei de acolo. De ce? Pentru ca tipul asta de activitati, le dezvolta capacitatea de a relationa si de a forma sau de a se alatura unui grup. Iar faptul ca apartine acelui grup, ii ofera sentimentul de libertate si de independenta de familie. Pentru ca de multe ori copiii se simt sufocati de dragostea si afectiunea cu care ii inconjoara familia. Iar daca formarea lor de la varste fragede va fi asa, cu siguranta experienta comunicarii de acum il va ajuta enorm sa se dezvolte si sa priveasca cu alti ochi lumea din jur.
Pai si daca stiu lucrurile astea deja, de ce imi mai e frica de viitor? Pentru ca avem cu totii un talent sa uitam, ceva de speriat. Iar acest articol nu este decat un memento pentru „vremea aceea”. Sper sa imi sune telefonul si sa ma anunte!
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns