„Minunea mica” motiv de „nori familiali” – Jurnal de Tatic ep. 23

Sal’tare
Noi pana acum tre’ sa recunosc ca am reusit sa ne „aliniem” si sa trecem peste episoadele in care probabil puteam sa ne aruncam injuraturi ca la usa cortului. Cum am reusit? Pai ne-am facut o promisiune anul trecut cand am trecut pe lista de TO DO un bebelus, care suna cam asa:

TOTUL PENTRU EL! FARA EGOISME IEFTINE!

• Acu daca unii dintre voi va ganditi la un copil, in primul rand ascultati-ne pe noi si rezolvati-va mai intai problemele din cuplu si de abia dupa aceea treceti la bebelus. E o experienta care CERE rabdare cu carul, care suge energie mai tare decat orice antrenament fizic existent si care cere atentie mai mult decat distributiva. Iar daca auziti pe la vreun destept sau vreo desteapta prin jur care spune
  

  UN COPIL ADUNA SI STRANGE O FAMILIE!

  dati-i un IGNORE mare cat casa. Perceptia asta e tooootal gresita! Copilul si noile sale probleme vor scoate la suprafata frustrari pe care probabil nici tu nu ti le descoperisesi vreodata. Momentele de oboseala datorate nesomnului sau problemelor sale de crestere, vor transforma mieii care sunteti de obicei in „lupi”. Si nu o spun rautacios, ci cat se poate de realist. Sigur ca momentele placute cand el va spune primul cuvant sau cand va face primul pas sau cand va prinde furculita singurel sunt momente de bucurie extrema care dau amintiri comune de nesters. Insa munca pana acolo e imensa. Si unele din ele vor trece observate, dar cateodata fara puterea de a va mai bucura la superlativ. Asa ca nu va bazati pe faptul ca acestea va vor da energia necesara sa invingeti greutatile, pentru ca la momentul respectiv s-ar putea sa nu aveti puterea sa „gustati”

• Apoi daca sunteti tatici, pentru ca legatura dintre voi (tu si bebe) sa se creeze cat mai strans, ar trebui sa fiti cel care il adoarme. Pe de o parte ii oferiti si mamicii un ragaz de cateva minute & o ora de liniste, dar creati si voi un liant sufletesc cu „minunea”. Stiu ca probabil unora dintre voi va e teama de faptul ca nu stiti „reteta somnicului”. Stati linistiti ca dupa prima saptamana de „experiente” cu siguranta veti descoperi „calea”. Totul e sa aveti rabdare si ambitie. Si cand zic rabdare, ma refer la nervi de otel
• Pentru ca atunci cand vine vorba de colici sau aparitia dintisorilor, reactiile lor vi se vor parea total lipsite de sens si logica. Insa daca veti citi mult prin cartile despre bebelusi si veti intreba la pediatru, veti vedea ca toate acele „non-sensuri” au o logica, doar ca noi nu o percepem astfel
• Si nu in ultimul rand, de acum inainte ganditi-va la excursii sau vacante care sa va includa doar pe voi si copilul/copiii. De ce? Pentru ca inca o persoana in universul vostru, indiferent cat de apropiata ar fi, creeaza o ruptura in comunicarea voastra. E un element care nu cadreza cu universul vostru familial si nu lasa relatii dintre voi sa se lege asa cum ar trebui

Daca va intrebati cum de am devenit atat de pesimist, sa stiti ca nu e adevarat. Acestea nu sunt concluzii ale nostre. ci sfaturi pe care ni le-au dat cei pe care ii cunoastem si care au mai multa experienta in „meseria” asta decat noi. Iar eu le-am luat, le-am analizat si am ajuns la concluzia ca ele sunt reale si bune de impartit si altora. Iar daca mai aveti si voi alte sfaturi sau observatii privind cele spuse mai sus, dati-le drumul aici, ca sa facem schimb de experienta si sa reusim sa ne ajutam unii pe altii!
(Sursa imaginii Super Bebe)
Andrei
KIP IN TACI