Mergem la „plimbare”! Cu „lista” sau „fara”?

Sal’tare
Intreba zilele trecute Carmen despre Cum ne place sa ne plimbam si sa ne facem vacantele. Iata ca incerc si eu azi sa ma lamures daca imi mai droresc sa am lista de TO DO, cu obiective sau daca in noua conformatie familiala, clasicul concediu familial camera – plimbarea pe plaja/lac/carare – restaurant, ramane de baza.
Vorbea Carmina acolo de doua tipuri de turism: cel de masa si cel personalizat.
Ei bine cat eram copil (inainte de Revolutie) mergeam des si la munte si al mare cu vechile „bilete ONT” DE 10 sau 15 zile impreuna cu familia. Si din punct de vedere al copilului care eram si care isi dorea sa stea in piscina sau sa locul de joaca sau pe partia de saniute tot timpul, era mai mult decat OK. REPET, doar din punctul meu de vedere. Nu sunt sigur ca era foarte OK si din partea parintilor, insa faceau acest sacrificiu intru fericirea noastra.
Apoi cand am putut pleca singur de acasa a inceput „era vacantelor la intamplare sau cu stopul”. Era destul de interesant, pentru ca imi implineam astfel o mare parte din „nebunia adolescentei”. Era acel „ceva” care il face pe orice „copil mare” sa se simta LIBER. Apoi am redescoperit muntele, acum un pic mai special, pentru ca descoperisem si niste oameni iubitori de munte in adevaratul sens al cuvantului. Acum plimbarile erau din cabana in cabana. Atunci iubitorii de munte nu erau atat de multi si nici accesul nu era foarte facil la unele din obiectivele turistice si probabil asta facea ca acele incursiuni sa fie SUPERBE.
Dar anii au trecut si sunt acum familist si sunt in targetul tuturor agentiilor de turism. DE CE? Pentru ca libertatea mea de miscare este destul de redusa acum si sunt „prada sigura pentru turismul de masa”. Insa eu va spun ca aleg acest tip de de turism pentru ca imi ofera linistea sufleteasca din punct de vedere al meselor si al distractiei pentru copii. Insa nici chiar intr-o vacanta de tip ALL-INCLUSIVE, nu as fi captiv in COMPLEXUL HOTELIER. Cel putin una sau doua dupa amieze as evada si in alta parte. Dar daca vorbim de vacantele de cuplu, fara copii, recunosc sincer ca as alege turisml de tip „touch and go”, pentru ca imi ofera implinirea sufleteasca cea mai
buna. Insa si pe acesta l-as face acum cu rezervarea locurilor si cu un program strict, pentru ca surprizele nu mai sunt apanajul meu. De ce? In ultimii ani, putine surprize au fost placute si vreau sa nu mai am parte de neplacute. Deci (daca vreti!) sunt acum un fan infocat al turismului
personalizat.
La voi cum sta treaba? Care va sunt preferintele?

Andrei
KIP IN TACI

Surse imagini – Valea Valsanului & Time Turkey