Sal’tare
Am vazut aceasta intrebare la concursul celor de la Parentime si am zis ca ar fi frumos sa fac si un articol pe tema asta. Asa ca am sa scriu ca de obicei, inginereste ca de obicei, cu liniuta de la capat, motivele care ma fac sa fiu mandru de piticutii mei dragi: – Sunt mandru de ei pentru ca stiu sa invete din zbor si sa fie destul de descurcareti, atunci cand sunt in situatii limita – Sunt mandru de ei pentru ca sunt incapatanati (desi cateodata atunci cand trebuie sa trecem la masa, la baita sau mai stiu eu ce alte activitati) nu e o calitate care ma ajuta, dar sper ca aceasta incapatanare sa ii ajute in activitatile lor de adulti – Sunt mandru de ei pentru ca stiu sa comunice. Sigur ca nu intotdeauna o fac asa cum ne-am dori noi. Dar oare cine spune ca asa cum ne dorim noi este bine. Poate ca asa cum o fac ei reprezinta viitorul si noi suntem doar niste mosneguti sau niste babute plicitsiti / plictisite – Sunt mandru de ei ca au o imaginatie bogata. Si dovada stau desenele lipite pe peretii de la bucatarie in care puteti vedea un fel de soare, care e in alt soare. Sau poate o nava spatiala cu martieni veniti sa ne salute:
Sau poate acest bloc. Aaa ba nu, ma scuzati. Aceasta este o biblioteca cu carti puse departate unele de altele. Iar acum vreo saptamana era si un labirint pentru furnicutze. Deci NO COMMENT:
Si nu in ultimul rand sunt mandru de ei ca sunt pupaciosi si iubareti. Si ca fetele care le vor fi scoate vor fi niste femei foarte pupacite si foarte fericite!
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns