LIBERTATEA mea… a murit sau mai e inca vie?

Sal’tare

Pentru ca fata asta frumosa pe nume Alina a tot comentat pe la mine si pentru ca mi-au placut parerile ei pertinente, am zis ca trebe sa o invit sa isi dea cu parerea pe aici. Si iata ca zi a venit timpul, inas o sa impanez si eu textul cu ceva pareri din cand in cand, ca mi se pare un pic cam prea “poetic”. Sper sa nu se supere prea tare Alina…

Libertatea mea, oare pana unde se intinde?

EaTe-ai intrebat vreodata cat esti de liber de fapt ? In toate aspectele vietii tale, de la alegerile cele mai banale si pana la relatiile cu cei din jur, te-ai oprit vreo clipa sa te gandesti si sa te intrebi daca ceea ce faci este cu adevarat alegerea ta? Ma trezesc dimineata, dorm pe strada, pana la servici si stau acolo 8-9 ore in care mai muncesc sau ma prefac, doar pentru ca “asa trebuie”, pentru ca am nevoie de banii de la sfarsit de luna, pentru ca e criza si oricum o sa-mi fie greu sa-mi gasesc in alta parte, pentru ca m-am plafonat, m-am plictisit si m-am rutinat. Dar sunt liber domnule! Si incerc sa ma conving ca e alegerea mea. Libertate? Ar fi daca ai putea sa spui ca faci ce iti place, ca fiecare zi nu trece degeaba vegetand in fata unui calculator, ca pui suflet si zambet in ceea ce faci. Atunci ai fi liber si mai ales fericit. Asa esti doar captiv, lipit cu scotch de o parte si de alta de toate aceste lucruri inutile care ne terorizeaza existenta. 

Eu: Si de ce sa fim LIBERI? Ca oricum nu prea stim ce sa facem cu LIBERTATEA noastra. Ba mai mult, cand “o avem in palma”, ne batem joc de ea, de parca ar fi cel mai crunt dusman pe care il avem. Asa ca mai bine sa nu o avem si sa incercam sa ne descurcam in viata “incatusati”! 

Ea: Prietenii ii vedem seara destul de tarziu. Stiu ca nu sunt chiar potriviti, dar continui relatiile cu ei, de frica sa nu ma trezesc singura. Captiva din nou, cu frica de a fi singura in san. Momente pierdute aiurea. 

Eu: Eee, aci sa stii ca ceea ce ai tu se numeste LENE. Lenea de a cauta alti prieteni, lenea de a spune NU la nou, lenea de a EXPERIMENTA 

Ea: Iubirea? Aici e complicat rau de tot. Daca esti liber, esti de fapt considerat libertin. Zbori din floare in floare! Traiesti clipa, fara sa-ti faci planuri sau sa te atasezi de persoana de langa tine. Daca incepi sa iubesti te-ai pierdut! S-a dus libertatea! Urmeaza telefoane, intalniri, intrebari, responsabilitate, noduri, sfori care te leaga, te trag mai aproape, saruturi si rugaminti ce te afunda si mai mult in mlastina unei relatii, in timp ce tu strigi sus si tare “Sunt LIBER!”. Captiv din nou. Intr-un singur lucru cred ca suntem experti: stim sa ne mintim pe noi insine aproape perfect 

Eu: Baga sama ca matalutza esti intr-o perioada pesimista si in care probabil nu a gasit omul ala misto langa care sa stai sau poate intelegi altfel conceptul de LIBERTATE. E foarte adevarat ca orice relatie inseamna pierderea unui grad de libertate, insa o facem fiecare din noi, pentru ca primim acel ceva dupa care tanjim: CALDURA SUFLETEASCA. Sau poate e de vina faptul ca sunt la inceput de casnicie si cu un bebe pe drum si lumea mi se pare SUPERBA?!? 

EaNu sunt libera. Declar aici ca libertatea mea depinde de multa lume din jur, care ma ingradeste in fiecare clipa. Stiu ca gresesc de cele mai multe ori, dar nu ma opresc. Este esential pentru noi toti cred sa visam si sa ne imaginam ca suntem liberi in ceea ce facem. Si totusi , unde s-a pierdut LIBERTATEA? 

Eu: Eu cred ca in asumarea unor responsabilitati, de buna voie si nesilit de nimeni. Sau mi s-au aburit mie din nou ochelarii?

Andrei…
KIP IN TACI