Sal’tare, Dupa cum probabil ati vazut deja pe Facebook si Instagram vacanta de toamna a inclus un punct pe care „il rataseram” de 1 Iunie. Atunci avand o scurta vacanta cu ocazia zilei libere date pentru prima data de la Stat, pentru ziua Copilului. Am incercat noi, dar nu ne-au tinut puterile.
Am mers atunci la Dino Parc, iar la intoarcerea de acolo am poposit un pic in Brasov la varul meu si a doua zi am facut o escapada la muntele Rosu. Doar ca vremea nu a fost deloc prielnica la urcare pe Zaganu. Si eu si Livia, fara sa le spunem copiilor, ne doream sa ajungem in punctul in care eu o cerusem in casatorie si ii oferisem inelul de logodna (pe care il are si acum pe degetel) si care se afla undeva pe acest traseu in aprilie 2008.
Vremea nefavorabil (incepuse sa picure usor) ne-a descurajat si am renuntat la destinatia Zaganu. Dar copiii au ramas cu dorinta! Si cum toamna asta a fost una norocoasa, superba si cu mult soare, cheful lor de urcat pe munte a fost unul maxim.
Greu la deal cu „calutii mici” in vacanta de toamna!
Desi eu nu aveam incredere ca ei vor dori sa urce pana sus (pentru ca in ultimul timp sunt un picut cam lenesi si prea putin incapatanati, atunci cand vine vorba despre activitati fizice) uite ca am reusit. De Tibi a trebuit sa tragem un pic, dar dupa ce a trecut de „punctul limita”, a tinut bine cadenta urcarii.
Matei chiar stie sa urce constant si ne venea sa il imbratisam la fiecare 5 minute si mie si Liviei, cand il vedeam cat de relaxat si de increzator urca. Am gasit si LOCUL de care va povesteam mai sus… unde s-a oficiat „logodna” si mai jos aveti si o poza „edificatoare”.




Atunci in 2008 noi am urcat tot cu gandul la Zagan. Noaptea se apropia cu pasi repezi si parca inca nu trecuseram la ora de vara. Se facuse si racoare. Livia nu era inca obisnuita cu calatorii lungi pe munte si am zis sa nu riscam sa ne apuce noaptea pe munte, asa ca am cerut-o acolo, pe acel pisc. Am pe undeva o filmare cu acel moment, insa nu sunt sigur ca o pot gasi.
Dupa acee am coborat jos si toti eram bucurosi, pentru ca Zaganul fusese atins si noi eram in prima noastra TURA ADEVARATA. Si de bucurie, cand am ajuns in Brasov, am mai dat o tura si prin „parcul nostru de suflet din Brasov, Parcul Noua”.

Sper ca in scurt timp sa va povestesc si despre urmatorul punct din vacanta de toamna si anume tura de a doua zi de pe Tampa. Stati pe aproape!
Andrei, incantat mereu de vacanta de toamna!
KIP IN TACI
Lasă un răspuns