Jurnal tatic ep. 64

Sal’tare
Stiu ca multi dintre voi va mirati ca nu mai postez sau ca postez foarte rar, insa noua viata in patru, nu prea imi lasa mult timp de vorba sau de scris. Asa ca „alerg acum pe taste” si va las cate ceva in dulcele stil telegrafic.
Incep cu Matei si cu un episod pe care nu il vom uita curand. Eram la calculator si pierdeam vremea pe net. Evident ca timpul pana m-a descoperit Matei pe mine si pe calculator, nu a fost mai mare de 5 minute. Si ca sa scap de mieunaturile sale clasice i-am deschis un document gol in Word si l-am lasat sa bata la tastatura si eu m-am apucat sa ii fac un joc din lego. CE fredeti ca mi-au auzit urechile de la el? Batea la tastatura si zicea Tei Pestisor, Tei Pestisor, Tei Pestisor. Si evident ca dupa 2 secunde de mirare mi-am dat seama ce vroia sa spuna – MATEI PETRISOR. Isi scria numele mai dragilor. Ei bine in momentul ala l-am luat si l-am pupat de ziceai ca il revad dupa un an de zile si am fugit cu el la mami sa ii povestim ce stim noi sa scriem si sa zicem! Eram niste baieti mari!
Tibi e ca si pana acum un zambaret si jumatate. Sigur asta daca e satul si daca nu cumva e ora de somn. Ca daca e ununl din aceste momente baga un tril, de zici ca e cel putin Pavarotti cand era mic! In rest, noi credem ca de abia asteapta sa se ridice in fundulet, pentru ca tot timpul, cat sta treaz, acum da din „aripioare”, de zici ca vrea sa isi ia zborul. Si cate odata, daca ii tinem palma la picioare si vede ca are in ce sa impinga, loveste tare si repede cu picioarele si incepe sa rada, de iti vine sa il mananci cu tot cu pampers. Aaa si intre timp s-a prins si el ca daca se apuca sa planga un pic, pan’ la urma se va gasi cineva care sa il ia in brate. Asa ca lectia „cum sa fiu jmecher cu mami si tati” a invatat-o deja.
Matei ca si pana acum, nu vrea sa lase patentul sau surubelnita jos si sa se joace cu cei 2 saci de jucarii pe care ii are. Desi de unele din jucariile ale imi e mie mai drag cand le vad cate lucruri fac sau cat de frumoase sunt. Aaa si mai nou a descoperit mortarul si mistria. Iar astea (cel putin pentru moment) sunt cele mai ispititoare.
Si nu plec fara sa va spun ca Tibi cred va vorbi inaintes sa mearga. Frate, are un debit la scos sunete, de nu ne vine sa credem. Si daca te mai apuci sa ganguresti si tu cu el, deja ritmul in care „vorbeste” creste. Plus ca in acelasi timp creste si pe mocutza lui placerea pentru dialog. E SUPERB!
Poze gasiti in albumul facut de mine pe – Matei si Tibi – august 2011.
Andrei
KIP IN TACI