Jurnal de tatic – ep.55

Sal’tare
Stiu ca nu v-am mai scris de mult despre ce mai face famelionul nostru, insa e treaba multa si acasa si la servici si nu mai am timp sa imi adun ideile despre ei si nici Livia nu prea are timp sa imi mai faca notite pe cate o hartie despre minunile noastre. Pe scurt, ar fi cam asa de spus:

• Mititelul din burtica a inceput sa isi faca simtita aparitia si vizual. Nu mai departe de aseara l-am vazut pe micutul din burtica Liviei, miscand toata burtica mamicii lui
• In rest el ii face „nopti albe” doar mandra-mii. Sigur ca nu mai avem timp sa vorbim despre el si despre cum va fi cand va aparea, cum ama vut la Matei, insa sambata seara am avut momentul nostru sublim de visare pana pe la 1 noptea. Sigur ca ne-a parut rau Duminica dimineata cand aveam cearcanele cat casa, insa momentul acela a fost superb. Noi doi si visele

Cam atat despre micutul pe cale sa apara. Sa trecem la Matei

• E din ce in ce mai atras de copii si de comunitati in care sunt ei. Zilele trecute, treceau un grup de copii pe strada de la scoala si nu am reusit sa ilau de la ei. A trebuit sa ii conducem pe fiecare din ei acasa
• Aseara m-a lasat masca, atunci cand a pus o teava destul de subtire in picioare si in ea o mingiuta. Are o indemanare de invidiat, pentru cele 18 luni implinite ale lui. Ba mai nou i-a luat Livia si un ferastrau de pa,stic si taie tot ce prinde in casa. Si ii spune lu’ tataie tot timpul „UTE, UTE”, adica sa se uite la el cat e de harnic si cum ii reuseste treaba
• Nu va spun ca atunci cand ii vede pe vecini la poarta muncind cu lopetile, e primul care fuge sa isi ia lopatica si nu crea sa stea decat printre ei. Si parca ii si aud pe vecini:
  

  ANDREI, IA-L MA PE MIEZU’ ASTA MIC DE MATEI, CA ACU’ IL LUAM PE LOPATA!

  Insa nu e nici un chip sa il iau de acolo, si pana nu se termina treaba, nu pleaca.

Cam atat. In rest ceva poze mai gasiti pe FACEBOOK!
Andrei
KIP IN TACI