Hai sa va spun o poveste cu MUNTI si OAMENI!

Sal’tare (Sursa imaginii: Blogul Alinei) La ora asta pasii mei ma poarta undeva pe la Slanic Prahova, intr-o mica tura de „aerisire”, iar acest post e o poveste pe care v-am trimis-o cu „posta blogosferica” acum 2 zile, ca sa poata aparea azi. Si cum e normal, ca orice pveste ea incepe cu A FOST ODATA… pe vremea cand incepeam blogging-ul si pe vremea cand mergeam cel putin odata pe luna la munte, daca nu de mai multe ori. Ei si tot atunci am descoperit alti iubitori de munte, cu bloguri. De multe ori, de la ei, m-am inspirat pentru ture, atunci cand eram relativ nehotarat incotro sa merg. Asa ca astazi tuturor acestora, vreau sa le ofer cate un mic MULTUMESC, povestindu-va de existenta lor

• Cred ca printre primii intalniti a fost Razvan. Recunosc ca si azi mai trec pe la el sa mai citesc aventuri muntzomane, insa uite ca si pe el, ca si pe mine, societatea si responsabilitatile, ne-au cam departat de Domnul Munte. De ce zic asta? Pai la el pe bloaga vad ca ultima „notare”, e din septembrie, cand a fost in Crai cu gasca aia misto din Clubul Nostru. Dar recunosc ca e inca foarte placut la scriitura si ca voi veni sa il citesc, fie ca scrie e munte sau de alte subiecte
• Bogdan Balaban e din Sacele, langa Brasov si a crescut „cu muntii la nas”, asa ca nu prea avea cum sa nu ii iubeasca si sa nu isi doreasca mereu sa ii revada. Daca va intrebati cum am dat de el, o sa va spun ca din intamplare. Asta vara cand eu eram in focurile pregatirii nuntii, un prieten mi-a dat linkul acesta O alta urlatoare. Asa ca de atunci, macar odata pe luna, daca nu chiar mai des trec pe aici si mai citesc din minunile pe care le povesteste Bogdan
• Pe Gianina si Alin i-am descoperit de vreo 2 saptamani, cautand pur si simplu pe Google, oameni si bloguri de munte. Ei bine cred ca sunt niste „nebuni superbi” si sper din toata inima sa imbatranesca asa. Postul care mi-a sarit in ochi si pe care l-ma citit primul atunci a fost BOSCHETARIND PRIN GODEANU. iar dintre ultimele recunosc ca mi s-a facut dor de o peeche de pioleti cand i-am vazut La catarat prin Retezat
• Ca un om iubitor de munte, era imposibil sa nu ajung macar odata pe pagina lu’ nenea Dinu Mititeanu si pe cea a Clubului Alpin Roman – Sucursala Cluj. De ce sunt ei asa speciali? Pai nenea Dinu e muntzoman din tinerete si iti poate spune despre munte o nospte intreaga povesti pe care le asculti cu gura cascata. Iar oamenii de la Car Cluj par o gasca foarte unita si au activitati febrile acolo. Aici in Bucuresti, C.A.R.-ul parca nu mai e asa energic. Sau poate e din cauza ca ei au acest blog si se vede fiecare lucru care se intampla pe acolo? Nu stiu sa va spun!?!

Acu insa neste treburi care nu sufera amanare ma cam cheama, asa ca o sa va mai las inca 5 link-uri la care sper din toat inima sa daugati voi ceva descrieri:

1. Ioan Bandeanu
2. Pe drumul cel bun
3. Munte si fotografie

Si ultimele 2 sunt cele prin intermediul carora am reusit sa cunosc acum vreo 5 ani mult mai multe informatii despre munte si cateodata si mult mai multi oameni de munte:Alpinet.Org si Carpati.Org. Sper ca v-a placut plimbarea mea duminicala si sper ca unora din voi sa le ofer acum si motivatia necesara pornirii la plimbari pe munte! Andrei… 😉 KIP IN TACI]]>