Sal’tare
* Va spun cat pot de sincer ca nu ma trage ata sa va scriu despre eroii revolutiei romane in aceste zile, in care ii comemoram pe eroii libertatii noastre, pentru ca mai aproape de trairile mele interioare mi se pare momentul 22 DECEMBRIE trait in Bucuresti. Insa uite ca Amar de zi nu ma lasa sa astept pana atunci. Am citit textul pana la final, fara sa mai pot face ceva. Te tine parca legat de calculator stilul sau de a spune lucrurilor pe nume. Si urmeaza sa scrie in fiecare zi cate un post legat de „evenimentul decembrist”. Asa ca fiti pe faza si daca tot v-am vorbit de el, uite ne spune aici, cine mai atinge subiectul.
* Noii golani au dat din nou drumul paginii dedicate eroilor – www.eroiinumor.ro
* Iar la Fanel pe blog de la 1 decembrie tot gasesc postari cu cantece dedicate revolutiei.
Daca mai aveti si voi „lince” lasati-le aci.
E BINE SA NE POMENIM EROII SI SA NU UITAM CA AZI DOAR DATORITA LOR PUTEM CUVANTA LIBERI !
Andrei… 😉
KIP IN TACI
Am pus şi eu aceste două degete care par din ce în ce mai mult asemenea cu cele ridicate ca la şcoală, o cerere de „băgat în seamă”, şi mai puţin semnul victoriei. Este trist că cei care ne-au permis nouă să învingem o nesimţire a unei camaril, au ajuns, din amintirea unor nume, un singur număr pomenit la comemorări de un altfel de camarilă autointitulată democrată. În 1989 nu a fost revoluţie pentru că dictatură nu a dispărut, doar s-a schimbat cu o dictatură mai permisivă. Cei ce au murit în cei 18 ani scurşi de la revoluţie s-au dus cu credinţa că viaţa în România a învins, numai timpul stă între români şi fericire. Noi cei ce am supravieţuit nu mai credem însă prea tare în astfel de sisteme propagandistice.
Bibliotecare nu zic ca nu ai dreptate, pentru ca as minti. Dar cred ca solutia iesirii din situatia asta de „cacao”, tot noi o reprezentam, fie ca simplii votanti sau fie ca oameni inregimentati in organizatiile civice !
😉
Vă aştept atunci, cu bucurie, implicarea!