Din nou cu „vechea amanta”!

Sal’tare
Cum care amanta? Iubirea mea cea veche, BICICLETA.
Iata-ma din nou calare pe Mitza si cu piciorul in pedala. In prima faza, parca mi-a fost greu sa revin la stare de biciclist, desi acum 3-4 ani eram „addicted”. Ultimii 3 ani cu masina zi de zi, m-au facut un pic mai comod si mai lenes. In primele zile de bicicleta parca eram o gagica la ciclu. Nu-mi placea nimic. Ba saua nu era confortabila, ba parca totii soferii aveau ceva doar cu mine, ba parca si natura complota impotriva mea… ca imi tot intra praf in ochi si parca toate pasarile se uitau urat la mine. Insa au trecut si cele trei zile de suparare si parca am inceput sa prind din nou „gustul”. Parca starea de libertate si descopeream placerea acestui tip de efort dimineata de dimineata. Sigur ca acum e un pic mai interesant, pentru ca mi-am „impodobit” bicla si cu un scaunel pentru copii si il duc pe Mateitza la gradinita cu bicicleta, iar in week-end ne mai plimbam prin cate un parc sau prin cartier. Nu va speriati. Cand mergem amandoi, mergem incet si foarte prudent si cel mai adesea pe trotuar, pentru ca traficul bucurestean nu este destul de prietenos cu parintii biciclisti si odraslele lor.
In rest, parca fiecare zi pe bicla imi aduce mai multa liniste si un pic mai mult zambet in suflet. Parca si oamenii sunt mai frumosi si mai binevoitori, cand ii vezi din goana celor doua roti. Sau poate e de vina dpar oxigenarea mai buna a creierului meu? :))))))))
Pe la voi cum mai este cei care sunteti biciclisti vechi sau pentru voi cei care de abia ati descoperit aceasta placere?

Andrei
KIP IN TACI

8 comentarii publicate

  1. Cam aceeasi senzatie am avut-o si eu in septembrie anul trecut cand am inceput sa pedalez dupa 3 ani (din cauza unui accident care m-a tinut pe bara perioada aia). Acum, nu m-as mai da jos din sa. Daca ai ocazia sa pleci la drum lung cu bicicleta si te vei intalni cu alti biciclisti (sa zicem, de meserie) vei ramane surprin cati te vor saluta, desi nu te cunosc. Dupa un timp salutul, va fi si la tine un gest-reflex.
    Da-i inainte la pedale ca-i sanatos. :)

  2. Nici eu sper sa nu mai dau jos din sa nici la iarna. Ca am vb deja cu administratorul de la gradinita lu’ fi-miu si o sa imi las bicla acolo si il duc pe el la gradi si dupa aceea ma sui pe tzoacla si fug la servici!
    Sa stii ca 7 ani cat am bagat cu bicla mi s-a intamplat si in Bucuresti sa ma salut des cu biciclisti. La un moment dat chiar ne stiam unii pe altii care plecam dimineata pe un anumit traseu! Si incerc sa ii mai salut si eu pe altii. Doar ca sunt foarte multi noi biciclist care nu inteleg inca gestul. Insa am rabdare, nu-i bai!

  3. Din pacate, eu de vreo 8 ani nu mai am bicicleta. Imi este un dor nebun de pedalat, erau momentele in care ma detasam de tot ce ma framanta, momente in care eram doar eu si vantul care imi biciuia obrajii.

  4. Am salvat linkul, pentru cand ma voi hotari. Merci. Deocamdata mi-am propus sa fac altceva cu banii de care dispun. Cred ca nu reusesc nici anul asta sa imi cumpar. :((

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*