Sal’tare. Astazi am fost la o plimbarica scurta cu baietii prin Giulesti. Zona care le place cel mai mult este cea adiacenta caii ferate, pentru ca sunt efectiv fermecati de trenuri si ma tot bat la cap sa ii mai ducem cu trenul. Sper ca vara asta sa gasesc un moment prielnic sa le indeplinesc aceasta dorinta fierbinte. Insa nu despre trenuri vreau sa va vorbesc, ci despre zona tampon dintre calea ferata si soseaua paralela cu ea, pe care nu se poate construi nimic.
In unele cazuri este „zona de protectie sanitara” si apartine tot CFR-ului si in alte parti sunt constructii chiar ale CFR-ului. Ei bine, pentru a nu cadea prada gunoaielor si nesimtirii celor rau intentionati, oamenii din zona si-au imprejmuit fiecare in fata curtii si au facut gradinite de flori sau de zarzavaturi. Iar cea mai frumoasa dintre ele arata asa:
Giulesti ca o intreaga gradina!
Cand am vazut-o parca mi-a explodat sufletul de fericire. Sigur ca toate curtile au gradinitele deja aranjate. Unii dintre vecini erau la capitolul „pus straturi de arpagic si usturoi”. Deci zumzetul si bucuria primaverii i-a cam atins din plin pe toti cei gospodari din Giulesti. Ajuns acasa i-am pus pe pitici la gustarea de ora 10 si eu m-am dus sa fac curatenie intr-una din magazii. Si acolo am dat peste cartea Ciresarii. Si atunci, proaspat lovit de astenia primaverii am aflat raspunsul la intrebarea din titlu:
Pentru ca dupa citirea (pe undeva in jurul varstei de 8 – 10 ani) a celor cinci volume ale ciclului scris de Constantin Chirita, mi-am spus sincer – AICI MI-AR PLACEA SA TRAIESC. Anii au trecut, intamplarile frumoase au venit si eu am crezut ca dorinta mea s-a spulberat.
Insa ea mi-a ramas in suflet si uite ca viata mi-a indeplinit-o si acum imi da de veste. Mersi frumos CELUI care s-a gandit la mine si mi-a indeplinit aceasta superba dorinta aici in Giulesti.
Andrei
KIP IN TACI
Sursa imaginii – Simply Bucharest
Lasă un răspuns