Daca il stergi putin vei vedea ca Bucurestiul e print, nu cersetor!

Sal’tare
Azi pornim din nou sa batem pe la usile celor care iubesc urbanul si vor sa ii stie povestile, dar mai ales car vor sa faca din el un spatiu in care sa vietuiesti cu drag. Incearca sa ii gaseasca partile frumoase si sa ne faca sa il iubim. Nu de alta, dar cat timp nu avem cu totii bani ca sa ne cumparam o casa cu un petic de curte si sa o facem exact asa cum ne dorim noi, nu prea avem alta sansa decat sa redescoperim urbanul de langa noi si sa incercam sa il imbunatatim.

• Prima oprire de azi o facem la Armyuser si al sau blog Locuri in Bucuresti. Intregul blog e intesat de povesti faine despre vechi cazarme, despre palatele si hanurile Bucurestiului. Si poti petrece linistit cateva ore bune tot descoperind acele locuri, povestile lor si ce s-a ales in aceste zile de acele edificii sralucitoare acum 100 sau si mai mult de ani. Din pacat ne va pot oferi unele din posturile care mi-au placut cel mai mult, pentru ca nu vad la el optiunea de PERMALINK, iar daca titlurile nu sunt LINK-uri catre postarea respectiva
• Bucurestii noi si vechi se vrea a fi un fel de colectie a ceea ce a ramas. Povesti sunt mai putin decat la Armyuser, insa sunt prinse foarte multe detalii ale arhitecturii si ale asezarii unora dintre ele in raport cu celelalte repere. Era de fapt in acel timp un Plan Urban de Dezvoltare, pe care inteligentii de azi nu mai reusesc sa il adopte sau sa faca in asa fel in cat sa fie respectat. Pe el l-am descoperit atunci cand a scris despre Bursa de Marfuri
• Muzeul de Fotografie nu e neaparat un blog despre urban. Insa mare parte din pozele si povestile de acolo sunt legate de spatiul urban si povestile sale. Eu l-am descoperit fermecat fiind de aceasta poveste a casei din Strada Filaret Nr. 73. De ce m-a fermecat? Pentru ca stiu o casa aproape identica, pe undeva prin zona Mantuleasa si pe langa care treceam zilnic, atunci and lucram prin zona. Si mereu a intrebam, care e oare povestea acestei minuni. P.S. Si nu uit sa adaug ca acest blog este o initiativa a unui mare iubitor de Bucuresti – Alex Galmeanu!
• Daca pana acum v-am tot povestit de oameni care vor sa ne faca sa iubim orasul asta prin descoperirea lui asa cum este, vin acum cu unii care ii arata ranile – Case care plang. Sigur ca in principiu, daca dorinta de refacere si salvare ale acestor minuni ar exista, blogul acesta cred ca ar fi de fapt un loc vesel, un loc plin de speranta. Insa in conditiile in care aceste case apar aici si raman doar ingropate in negura internetului, locul este intr-adevar trist… un cimitir in toat regula cuvantului. Iar daca ar fi sa aleg o imagine reprezintativa pentru ideea acestui blog, cred ca aceasta prinsa in acest articol, ar fi perfecta (Imaginativa ca acea iedera e de fapt uitarea si cred ca tabloul nu mai are nevoie de nici un cuvant!)
• Bijuterii urbane e un blog foarte vechi, de prin 2006, unde 2 baieti cucuieti au facut 7 articole, dupa care au disparut. De ce amintesc totusi de ei, daca nu au mai scris de atat de mult timp? Pentru ca iubitori de urban suntem putini. Si e pacat sa ne pierdem. Asa ca poate amintindu-i aici, ii vom vedea din nou la lucru cu aparatele de fotografiat in mana!

Sper ca v-a placut plimbarea. Si daca averu si voi ceva poze, povesti sau alte nimicuri despre urbanul de langa noi, fie ca e aici sau in Congo lasati de veste, ca e pacat sa nu impartim aceste povesti superbe!
Andrei
KIP IN TACI