CONTINUTUL: Problema si Solutia

Sal’tare. Imi aduc aminte ca in 2006 imi incepeam „calatoria super placuta” prin online-ul romanesc. Era o perioada superba. Blogurile erau in majoritate pe Blogspot si toata lumea era plina de elan „pionieresc”.
Si de fiecare data cand era o adunare in blogosfera, din vorba’n vorba se ajungea de fiecare data la subiectul CONTENT.

Erau atunci in voga 2 curente:

Primul, sustinut de Bobby Voicu, Alex Negrea si Zoso a fost imbratisat de marea masa a bloggerilor. Si ideea de baza suna cam asa:

SCRIE IN FICARE ZI CATE UN ARTICOL, PENTRU CA EXERCITIUL ESTE CEL CARE DUCE LA PERFECTIUNE

Cel de-al doilea, sustinut de Victor Kapra, Sorin Tudor si in general cei care avusesera legatura cu PRESA spunea cam asa:

NU DA DRUMUL UNUI TEXT PANA CAND NU SIMTI CA 100% VALOROS. DACA AI UN SINGUR DUBIU, NU-I APASA BUTONUL „PUBLICA”. FIECARE TEXT E O PIATRA PRETIOASA SI DACA ARE O SIGURA MUCHIE PROST SLEFUITA, NU MAI ARE NICI O VALOARE!

Imi aduc aminte cu mare drag ca am intrat si eu in acel „joc al lui Bobby Voicu” si timp de o luna am reusit sa postez cate un text pe zi. Asa ca am fost unul din castigatori. M-am simtit tare mandru la acel moment. Dar la distanta de ceva ani, recitind acele texte, am observat cu tristete ca mai bine de jumatate din acele texte, erau „umplutura”.

Nu aveau nici un fel de valoare, din punct de vedere al „continutului”. Insa ceva dreptate avea si are Bobby Voicu. Exercitiul scrisului TREBUIE antrenat in fiecare zi, dar ceea ce trebuie sa facem, e sa nu PUBLICAM textul imediat e l-am scris. Sa il lasam o zi si sa il recitim din nou. Si daca ne place integral la a doua citire ii putem da drumul. Daca insa am facut cel putin 2 sau 3 modificari, sa il mai lasam o zi. Si tot asa. E bine sa lasam si cuvintele sa se invecheasca precum vinul si sa devina cu fiecare mai bune!

Andrei
KIP IN TACI