Sal’tare
Astazi de dimineata, la aflarea vestilor de la Bruxelles. am dat SHARE pe Facebook articolului scris de Catalin Tolontan si am spus acolo:
Las mai bine cuvintele lui Tolo sa vorbeasca, in loc sa emit eu cine stie ce tampenie, in legatura cu toata agitatia din Belgia
Ziua a trecut si spre seara am dat (tot in liniste, in semn de respect fata de cei care sufera) ca si comentariu si articolul de acum un an si ceva despre Islam scris de Vlad Petreanu. Insa in acelasi timp am inceput sa discut si cu un bun amic aflat acolo si pe care l-am tot cautat, sa ma asigur ca e bine. Si din vorba in vorba, legandu-se de postarea mea de pe Facebook, mi-a spus asa:
NU TREBUIE sa fim tacuti. Sigur, nici foarte vocali si fara continut, nu trebuie sa fim. Ci ar trebui sa fim precum parintii in fata rasfatului copiilor: CALMI, INTELEGATORI, TOLERANTI, DAR FERMI SI HOTARATI IN A RESPECTA ANUMITE LIMITE SI ANUMITE REGULI!
Am terminat discutia cu amicul meu si am inceput sa citesc articole „tematice” de prin ziarele zilei, dar si de pe blogurile care imi plac. Si dintre toate, m-a miscat in mod deosebit articolul lui Razvan Dragos de pe TvDeCe (aflat intr-o anume masura, cam pe aceeasi lungime de unda cu amicul meu).
De ce m-au atins cuvintele? Pentru ca in febra cautarilor dupa amicul de care va spuneam mai sus, in mintea mea o voce si un gand cresteau vertiginos. Si nu erau unul POLITICALLY CORRECT, ci era violent, plin de patima si plin de durere.
Insa chiar daca avem in familie cazuri nefericite la acest moment, cred ca trebuie sa facem asa cum spuneam mai sus:
Sa fim FERMI in a respecta anumite REGULI si anumite LIMITE, chiar daca asta inseamna efort si iesire din zona noastra de confort. Trebuie sa ramanem cerebrali si sa sasim calea cea mai buna de rezolvare a acestei probleme grele.
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns