Sal’tare
Dupa ce v-am pus pozele din Duminica Rusaliilor cu tura nostra la Buzau, v-am promis ca vin si cu detalii si recomandari. Daca sunteti soferi pasionati drumul cel mai scurt este E85. Mie unul imi place, insa eu sunt singurul nebun de acest gen. Celor mai mult oameni drumul acela le cam provoaca dureri de cap. Peisajele sunt foarte diverse, asa ca de Subcarpati.
Nu stiu daca pentru oricine interesante, insa eu, copil crescut cam 50% din timpul copilariei la tara, mi s-au parut mai mult decat interesante.
Si ma refer nu doar la privelistile din varful anumitor dealuri sau munti de unde poti face poze frumoase sau poze 360°, dar si de privelistile cu multa verdeata sau de boltile de vie de la portile caselor in stil muntenesc, de trandafirii cataratori de la porti sau de revenirea lina a vacilor de la islazurile comunale catre casa. Sunt tablouri care te fac melancolic. Nu mai ai chef de poze. Doar stai si privesti „hipnotizat” programul superb al realitatii taranesti autentice. Vulcanii Noroiosi – Nu mai fusesm pana acum si trebuie sa recunosc ca m-au impresionat cu bulbucelile lor.
Sigur ca pe de o parte s-ar putea sa fie de vina si faptul ca noi ca parinti, traim bucuriile vietii prin bucuriile copiilor, iar baieteii nostrii chiar s-au simtit BINE Siriu – mi-ar placea sa campez la un moment dat pe malul sau si sa stau acolo o noapte. Miroase tare bine si lacul e frumos foc. Iar de la Siriu mi-ar placea la un moment dat sa fac drumul pana la Brasov.
Nu stiu de ce, dar am un presentiment ca e plin de serpentine si ca e foarte interesant pentru soferul pasionat din mine. Nu in voi uita. Il trec la TO DO LIST si am sa ma intorc. De la Siriu noi facut cale intoarsa la Sarata Monteoru, mai exact la strandul cu apa sarata. Mi-a placut. Pentru mine a fost o revenie, caci mai fusesem in copilarie pe la inceputul anilor ’90.
Ma asteptam sa gasesc o statiune cazuta in genul Borsecului sau Herculanelor, insa am avut placuta surpriza sa o gasesc relativ cocheta, nu foarte luxoasa, dar curata si relativ atractiva. Iar daca mai gasiti locuri de cazare in Monteoru, ramaneti acolo linisti pentru a gusta din linistea aceea, parca rupat din perioada interbelica si din privirile acelor superbi batrni zambitori veniti la tratamente.
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns