Amintiri cu un proiect si niste oameni frumosi!

Sal’tare
Imi aduc aminte ca era o vineri seara superba. Noi cinci nu ne mai vazuseram de mult si vorbeam ca melitele stricate unii peste altii. Harmalaia a durat aproape o ora, pana ne-am saturat de clasicele discutii despre masini si gagici. Si desi ne promiseseram sa nu mai aducem in vorba acel pacat si acea ispita numita INTERNET, n-am reusit sa stam departe de dracusorul ala care vine pe cablul UTP. Asa ca am inceput sa vorbim de proiectele, visele si blogurile fiecaruia. Si povesteam parca aruncati intr-o groapa, pana cand unul din baieti a zis ca vrea sa fac din toate cele cinci proiecte unul mare si superb. Ideea era buna, insa proiectul parea un mastodont in care sa te pierzi. Mi se parea ca toate acele baze de date, toate acele conexiuni si interconectarea in timp real cu magazinele on-line de afara (proiectul era in engleza si pentru piata de afara, nu pentru Romania), facea din el un ideal prea greu de indeplinit pentru orice echipa de programatori. Unul din noi a strigat: AMERIZA! Toata lumea se uita la el ciudat si l-am intrebat de la obraz:

CE AMERICA SAU EVRIKA, BAI AMETITULE? TU N’AUZI DESPRE CE VORBIM NOI AICI?

La care el:

Nu America ma baieti, ci AMERIZA. E o firma care a facut web design-ul pentru siturile firmei la care lucrez eu si mi-a placut mult de tot de ei. Baietii sunt tare de gasca si te ajuta rapid, fara prea multe protocoale sau probleme existentiale. Si desi sunt mici, ca si portofoliu, eu cred ca s-ar putea ocupa de programare la „minunea” asta a nostra.

Si s-a intamplat. MINUNEA a iesit, a crescut s-a vandut, a cazut! Acum e istorie. Dar cu AMERIZA ce s-a intamplat? Pai ei au crescut, datorita acelor avantaje de care vorbea colegul meu si azi au un portofoliu care te da pe spate si la propriu si la figurat. Si chiar atat de mult crescuti, sa stiti ca nu s-au „protocolizat”. Sunt la fel de comunicativi si frumosi ca si acum 5 ani!

Andrei
KIP IN TACI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*