Sal’tare
Nu mai e mult si cred ca o sa imi lustruiesc Mitza si o sa o scot din nou pe sosele. Asa ca astazi imi aduc aminte de „aventurile” cu ea.
- Nu stiu daca dintre cei care trecetzi pe aci pe blogul meu suntetzi si biciclisti, dar daca suntetzi, ash fi tare curios ce aventuri avetzi voi pe „superbele drumuri bucurestene”, ca mie unul mi-au scos peri albi drumurile si soferii din trafic. Iar pentru exemplificare, o sa facem urmatoarea presupunere:
Tu esti un biciclist care vrea sa mearga dimineatza (absolut intamplator) de la Cora Militari pan’ la Universitate. Ce crezi ca ti se va intampla? Io iti pot spune macar „cateva intamplari”!
Ei bine totul incepe cu intrarea in frumoasa intersectie de la Lujerului. Superb! Aici nu exista dimineatza unde o furgoneta sau vreun taximetrist, nu va dori sa isi adauge la palmares un biciclist calcat. Asa ca OCHII MARI!
Urmeaza un frumos slalom pe Iuliu Maniu. De ce slalom? Pai pentru ca daca o gagica sau gagiu are masina mica (gen Matiz, Tico, Peugeot 107 sau vreun Fiat 850), are impresia ca poate intra si in gaura fundului cu ea sau poate prin gamalia de la ac. Asa ca se baga in spatiul din drepta si cum pleaca coloana incearca sa ii ia fatza vreunui monstruletz de genul Jeep, Volvo, BMW, Mertz sau (culmea culmilor) chiar Hummer (N.B. Aia cu 107, macar au o scuza: „Asa au vazut ei la reclama ! Dar ceilaltzi?”).
Tot aici gasesti un alt tip de soferi. Aia speriatzi de spatziul dintre masini. Asa ca, desi are banda unu lata sa poti intoarce camionul pe ea, el sta la 5 cm de bordura, ca i se pare ca e prea aproape de masina din stanga (Iar daca e vreunul cu vreun camion e de intzeles, dar daca e intr-una din buburuzele expus mai sus, ala/aia e chiar tampit/a.
Dar sa zicem ca ai scapat si din asta ! Dai peste intersectia de la APACA. Unde odata la 10 treceri reusesti sa prinzi semaforul verde (o fi vreun blestem al biciclistilor acolo), asa ca incetinesti, pentru ca stii de lunga asteptare la semafor. Asta a fost azi norocul tau! Bucura-teeeee! Pentru ca in fata ta se deschide, mai repede decat face Superman o salvare si fara sa se uite tutul sau tuta respectiva, o portiera la doi metri de tine. Frana rapida de la tine si traditzionalul „FUTU-TI GURITZA MATII, DE CHIOR/CHIOARA, CARE NU TE UITZI DACA NU CUMVA TRECE SI UN OM PE LANGA MASINA (de exemplu ala cu ziarele din intersectzie) ca la cum ai deschis usa, sigur il facea si pe ala pilaf de asfalt sau de vreun stalp). Dar tu Slava Domnului ai scapat. Treci intersectia, treci si de aia de la LEU’ si te trezesti la vale pe langa Cotroceni. Aici cu sigurantza se va gasi mereu cate unu care sa isi bata joc de tine, ca doar el are viteza mare si tre sa iti faca ceva, asa ca sa se rada si el de dimineatza. Si iti ofera un dar frumos din goana masinii:
– un pahar de plastic, din care a baut sau nu cafeaua;
– o sticla de apa minerala, asta intotdeauna goala – ca e scumpa vorba aceea
– cojile de la semintze, ca daca tu esti biciclist insemna ca nici macar bani de seminte nu ai, asa ca macar sa vezi si tu cum miros. Si lista poate continua cu hartii, cartoane, pixuri si alte alea, dar ma opresc, ca incep sa plictisesc.
Drumul continua prin fatza pe la Cotroceni la intrarea lu’ nea Base, dupa Bd. Gh. Marinescu, unde vrei si tu sa faci stanga odata cu masinile, ca sa nu incurci traficul. Da’ si ce daca ! Aia care vin de la Academie au si ei chef de misto, asa ca au dat drumul unui concurs „CINE CALCA UN BICICLIST CARE FACE STANGA, CASTIGA NU STIU CE PREMIU…” (zic io; ca prea ma au in vizor mai ceva ca lunetistii victimele). Dar gata azi am opresc aici! Continuarea calatoriei o facem in alt post, ca deja devin patimas. Plus ca intrarea pe Splaiul Independentzei/Unirii e o adevarata enciclopedie de intamplari. si vreau sa ii dedic un post intreg. Spor la munci.
Andrei… 😉
KIP IN TACI
Eu nu dramatizez atat :), am primit doar lichid de spalare parbriz in ochi in ultimul an, tot pe la Apaca… In afara Bucurestiului te plimbi? Daca ai chef candva, niste biciclisti la diverse iesiri.. http://www.reno.ro/Iesiri-cu-bicicleta-page-66-t112649-s1950.html
Cosmin’s last blog post..USB flash drive – carabina
Dupa ce ti se intampla ani buni la rand, asta nu se cam numeste dramatizare, ci realitate cruda! Insa imi place sa o privesc cu zambetul pe buze. Nu prea am timp pentru plimbari in afara Bucurestiului, ca famelionul meu se mareste cu un bebe si sunt cam ocupat momentan. Insa mi-am notat link-ul tau si daca aud pe cineva o sa il dau mai departe celor doritori! 😉
Legat de citatul de mai jos: sa stii artistule ca din pacate ma numar si eu printre aia care se strecoara pe banda din dreapta cu masina, dar asta din cauza ca circul rar cu masina si des cu bicicleta, iar cand sunt in logan (asta-i masinutza mea), am impresia ca dc banda are macar 2 cm in plus fata de latimea masinii, atunci pot sa intru….ca ma mai trezesc dupa aceea ca tre sa ma retrag in banda a 2-a ca pe banda 1 e un destept parcat….asta e alta problema…sper ca data viitoare sa nu incerc sa intru pe o latime de bicicleta cu masina..ca atunci o sa fie de rau…
Iar legat de facutul la stanga prin fata la cotroceni…mah..eu n-am avut niciodata probleme, sau nu i-am bagat in seama p-aia care cred ca biciclisul enumai bun de calcat…(mai am vreo 2 intersectii unde fac stanga fara probleme :la eroilor si intersectia carol cu mosilor…
Numai bine,
Ioana (biciclista care dimineaza face drumul invers fata de al tau, si mai adauga si Colentina-Universitate)
„Urmeaza un frumos slalom pe Iuliu Maniu. De ce slalom? Pai pentru ca daca o gagica sau gagiu are masina mica (gen Matiz, Tico, Peugeot 107 sau vreun Fiat 850), are impresia ca poate intra si in gaura fundului cu ea sau poate prin gamalia de la ac. Asa ca se baga in spatiul din drepta si cum pleaca coloana incearca sa ii ia fatza vreunui monstruletz de genul Jeep, Volvo, BMW, Mertz sau (culmea culmilor) chiar Hummer (N.B. Aia cu 107, macar au o scuza: “Asa au vazut ei la reclama ! Dar ceilaltzi?”).”
@Ioana – recunosc ca si mie mi se intampla,treaba cu „bagatu”, doarca uiote fiind mereu si biciclist si sofer, m-am obisnuit sa ii vad pe soferii nepricepuiti de pe bicla si mai nou ma uit mereu in oglinzi dupa oameni pe „doo roti”! 😉