Sal’tare
Prima mea bicicleta a fost una facuta e tata pe vremea cand stateam in Balta Alba (Zona Buhusi / Valea Sadului). Era vopsita de tata in albastru si la vremea aceea imi parea naveta spatiala. Puteam sa merg cu viteza la cei 4-5 anisori pe care ii aveam.
Nu a durat mult si unul din unchii mei mi-au adus (tot in vremea cand locuiam in Balta Alba) un Pegas rosu, care fusese de dama, dar pe care l-a transformat unchiul meu in barbatesc, ca doar era un bun sudor.
Anii au trecut si ne-am mutat la bloc. Pegasul Rosu a devenit bicla „de la tara”, insa pe maidanul Militariului (unde ne mutaseram la bloc), vroiam si eu sa ma joc cu baietii. Asa ca a aparut un Pegas Verde ca acesta. Ma mandresc cu faptul ca inca este in familia noastra si sper ca in anii ce urmeaza sa il dau la reconditionat. Nu din alt motiv, dar are Pegasul asta un spor la biciclit ceva de speriat.
Nu stiu daca e de vina foaia un pic mai mare, cu care chiar prindeam viteza pe campurile de la tara sau forma sa. Insa realitatea de langa mine pare sa confirme eficienta acestor bicle. Iar cei care au acum Pegasul Renascut si pe care ii intalnesc intar traficul bucurestean, ii vad ca au spor maxim la pedalat. Deci „legenda se confirma”.
In 2003, pe cand lucram la Augsburg, mi-am luat prima mea bicla mountain bike. Am facut cu ea vreo 1000 de km in urmatorul an 2004. Bicicleta era albastra si avea cos. Eram tare mandru de ea.
In primavara lui 2008 mititica aceasta mi-a fost furata. Insa in toamna m-am razbunat si mi-am luat de la DKBIKE un NEUZER ieftin second-hand. Am bagat si cu asta vreo 2000 de km, pana in vara lui 2012 cand mi-a fost furat si acesta.
La sfarsitul lui Iulie 2012 a venit Peugeot-ul pe care l-ati tot vazut prin poze:
Insa in ultimul timp tot vazand bicle frumoase in jurul meu am inceput sa imi doresc si eu una mai de „Doamne Ajuta”. Si daca ma urmariti pe Facebook probabil mi-ati vazut ultima achizitie.
Insa sunt putini cei care stiu povestea ei completa si mai ales pretul ei, care e unul super ieftin la cum arata:
Inceputul a fost cumpararea cadrului si a furcii cu 80 de lei de pe OLX. Apoi rotile de la un centru de fier vechi cu 20 de lei. Franele cu 45 de la ABC All Shop de la noi de pe Giulesti. Cauciucurile de la o foarte draguta colega de birou si restul echiparilor din Piata 16 Februarie. Total in jurul a 300 – 320 de lei.
Iar pentru montaj si reglaje trebuie sa recunosc ca ii voi fi vesnic recunoscator cumnatului meu Catalin, care a avut o rabdare de fier sa le puna pe toate „la ata”.
Cam asta e povestea „mandrelor mele biciclete” din copilarie si pana azi!
Andrei
KIP IN TACI
Lasă un răspuns