Bicicleta lu’ Artistu’, rupta, sparta si lipita!

Sal’tare

De cine e vorba? Pai de Mitza mea ce mica si vesela. Iar astazi am chef sa va aduc aici o veche cearta a ei cu fosta mea mare iubire, numita Margareta… Pentru cei care nu stiu deja, Mitza si Margareta sunt doua dintre gagicile, care ma ajuta pe mine sa ma deplasez prin Bucuresti. Mitza are doua roti, cadru, ghidon si culoare albastru metalizat. Despre ea ati mai putut citi cate ceva in posturile anterioare. Iar Margareta e deja celebra mea Dacioara mea din ’82. Ei bine, astazi ele au zis ca nu se mai poate sa fie amandoua pe acelasi nivel de afectiune in sufletul meu. Asa ca se tot cearta si se lauda cu ceea ce stiu sa faca ele. Hai sa le urmarimpe mahalagioaice: Mitza: Draga mea Margareta esti depasita. Mult prea batrana pentru vremurile astea noi ! Margareta: Mitzo poate sunt eu batrana, insa inca ofer comfort. Uite de exemplu la vremea asta nasoala de afara de acum, numa’ la tine nu se gandeste Artistu! Mitza: Margareto sa stii ca io il cred destul de dement pe Artist si pe o vreme ca asta, sa mearga alaturi de mine si recunosc ca anul trecut, s-a si intamplat minunea. Singura lui problema, e ca uita dupa asemenea escapade, sa dea cu un pic de unsoare pe lant. Dar il iert, pentru ca e atent in alte privinte asupra „look-ului meu”. Dar cat dureaza un drum cu tine prin Bucuresti, nu ti-ai pus draga problema ? Uite cu mine a reusit sa faca 45 de min din Balta Alba in Militari. Tu cu ce timpi te poti lauda? Magareta: De acord cu tine fata draga la timpi! Dar sincera sa fiu, nici nu imi prea doresc sa umblu prin Bucuresti, unde e plin de gropi, plin de tartani care vor sa imi zgarie tabla. Prefer mai repede drumurile lungi. Soselele pe care pot goni cu umilele mele viteze de croaziera de 95-100 km/h, dar care oricum tie iti sunt straine. Poate o sa il rog sa te bage si pe tine, in portbagaj la mine, la un astfel de drum, sa vezi cum e pe acolo pe unde mergem noi! Mitza: Draga mea nu esti decat un mijloc de transport in care se baga bagaje! Se foloseste de tine pentru a ajunge dintr-o parte in alta, insa nimeni nu spune: VAAAI CE COMFORT, VAI CAT LOC! MI-AS DORI SA RAMAN AICI! Pe cand prezenta mea intr-o excursie insemna plimbare, privelisti, aer si mai ales amintiri placute! Margareta: Draga mea vei ramane in amintirea lui, cam cat stau si formatiile de dance in mintea oamenilor: O VARA! Insa amintirile „rele” raman si la ceva timp, iar dupa aceea se transforma in povestiri spuse cu zambetul pe buze. Tu crezi ca acum cand isi aduc aminte toti cei de la revelion, de amintirile cu mine se intristeaza? Nici gand ! Toata lumea zambeste! Plus ca in astfel de momente „NEVOIA TE INVATA!” Asa ca acum fie ca vrei, fie ca nu vrei, inveti sa te descurci si afli, ca nu stiu ce piesa trebuie desfacuta astfel sau ca, daca ti se arde nu stiu ce releu, poti cupla pe direct si poti merge 50-100 de km fara sa ai vreo defectiune majora. Asa ca astea sunt experiente benefice! Mitza: Surioara mea draga cam acelasi lucru se poate inatmpla, daca se hotaraste Artistu sa plece cu mine intr-un tur mai serios pe bicicleta. Cu siguranta si acolo va trai astfel de experinte, insa cum lenea cam curge pe el, ca slanina pe porc, cred ca mai trebuie sa mai astept. Si totusi cred ca io mai am un ATU in fata ta! Adica motivul de care vorbeam la inceput: Batranetea! Pe tine te cam paste drumul catre Parcul Rece (REMAT sau Cimitirul de Masini). Eu una recunosc ca pot exista in continuare, pentru ca toate piesele (inclusiv cadrul), pot fi inlocuite la preturi acceptabile, pentru buzunarul oricui. Deci draga mea eu voi fi vesnica! Margareta: Asa o fi daca zici tu. Acu’ taci un pic din gura, ca uite vrea sa ne zica ceva Artistu! Raspunsul meu la toata aceasta cearta suna cam asa dragele mele!

Voi doua sunteti doar niste idei. Nu ma intereseaza „fierul”, ci starea. Asa ca daca tu Margareto si daca vei ajunge in Parcul Rece, te vei reincarna in noua mititica pe care mi-o voi lua, fie ca va fi o broscuta Beetle, un Trabant, un Logan sau un Lamborgini Diablo. Tu vei fi mereu in fiecare din ele! La fel si tu Mitzo, tare in gura asa cum esti de fel. Vei fi la fel, in fiecare bicicleta pe care o voi avea, indiferent daca va fi un Tohan, un Sputnik, o Orca sau un Mountec Downhill

Sper ca v-am impacat! P.S. Joaca asta a fost raspunsul la o leapsa data de Alpha Blog. man stiu ca nu e o poveste, insa povestea ma chinui de dimineata sa o scriu si nu mi-a iesit. Da interviul asta uite ca mi-a iesit chiar misto!

Andrei… 
KIP IN TAC