Berea, licoarea aia pe care ar trebui sa stim cum sa o bem!

Sal’tare
Acesta este ultimul din articolele „DE SALVAT” si pe care il rescriu, pentru ca s-a pierdut odata cu mutarea pe noile servere ale VOCE.

Ce spuneam atunci? Pai gasisem un top al tarilor bautoare de bere. Si spuneam atunci si sutin si acum ca nu sunt madru de acel loc 25 pe acre il avem acolo.

De ce? Pentru ca noi nu stim sa savuram o bere, fie ca e la 0.33, la jumate la halba de 1L sau la PET de 2L. Nu mai zic de faptul ca ceea ce consumam noi ca „bere populara” e o penalitate de mare clasa.

Cand am fost in Olanda si am vazut cum e Heineken-ul sau Amstel-ul de la mama lui am crezut ca m-a lovit cineva cu ranga direct in moalele capului.

Avea buchet ca vinul frate. Iti venea sa o deguisti si sa o sorbi picatura cu picatura ca sa ii simti savoarea. la inceputurile Becker Brau-lui, in locatia din spatele Casei Poporului imi aduc aminte ca am baut prima oara bere nefiltrata.

M-am indragostit de ea! Sigur ca dupa aceea am aflat, gustand si alte beri nefiltrate, ca aceea era una slab calitativa. Si tot cautand beri speciale prin Bucurestiul nostru cel prafuit uite peste ce am dat acum ceva timp.

Dupa transformarea Becker-ului in chestia aia care nu mai BERARIE nu mai poate fi numita, am descoperit ca a mai exista inca o berarie. Se numeste Casa Warsteiner si e undeva pe la marginea Militariului pe Uverturii la numarul 132. Nici berea si nici mancarea sa nu va asteptati sa le gasiti ietine. Insa sunt bune rau. Warsteiner-ul e adus de la mama lui 2500 de km cu camioanele si tre’ sa recunosc ca simti ca bei bere nemteasca. In rest ma intrebam zilele astea daca mai exista berea Azuga sau Ciucas la sticla, nu la PET si daca au acelasi gust. NU de alta dar parca gustai din aerul si mirosul ala de Valea Prahovei cand le beai pe vremuri!

Andrei…
KIP IN TACI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*