ASTAZI AM 1 AN ! Visez ca la 3 sau la 5 sa fiu… TUDOR OCTAVIAN !!!

Sal’tare
Ieri nu am mai avut net, asa ca va zic astazi, ca 5 noiembrie e data la care am scris primul meu post, pe bloaga dupa BLOGSPOT. Si tot scriind si avand in spate incercarile de texte literare de prin facultate, mi-am gasit un fagas al ideilor si un model. Ei bine de atunci, de la inceput, mi-am dorit ca atunci cand voi fi mare, sa fiu ca Tudor Octavian. Si uite ca azi, la un an de blogareala, dorinta nu mi-a disparut. De ce dorinta asta ? Pentru ca, asa cum zice si Andrei Rosca, nu si-a pierdut abilitatea de a exprima lucruri complicate in cuvinte simple. Are in primul rand un vocabular clar si limpede, ce te face sa spui, dupa ce ii citesti articolele:
BA CE TAMPIT SUNT ! CE SIMPLU ERA DE FACUT SAU DE INTELES „CUTARE” LUCRU !!!
Mai are dumnealui si o limpezime a ideilor si o cursivitate in discurs. Sigur ca asta e avantajul celor 65 de ani de viata si al celor multi ani de scris si literatura, dar si ziaristica. Cand ii citesc unele articole, mi se pare ca stau de vorba cu un bunic, care se leagana in „balansoarul” sau cel vechi, cu o cerga pe picioare si o pipa cu tutun parfumat in coltul gurii. Desi usor intepator „parfumul” pipei, imi place si nu ma satur sa il miros !
Ma trezesc din reverie si mai zic:
Ba mai mult ! Imi doresc sa reusesc sa fiu la 65 de ani la fel de deschis ca el la nou, la fel de energic si la fel de atent la contemporaneitate si la influentele ei.

Ehee dar pana acolo mai am de mancat paine cu salam. Intre timp suflu in lumanarica dupa tortul aniversar si va invit si pe voi sa gustati. Luati cu totii cate o felie, ca e destul pentru toti !
Andrei… 😉
KIP IN TACI