ASA VEAU EU SA FIE…

Sal’tare
Uite ca de dimineata si pana acum, am primit toti oamenii care au venit cu „impartzanie” si care au vrut sa isi aduca aminte de cei morti in sfanta zi de Craciun. Si credeti-ma, ca eu crescut fiind in acest spirit, nu am vreo reactzie negativa la aceste manifestari. Mi se pare, ca in aceste momente, toti cei plecati de langa noi, stau pe norisorul lor si zambesc uitandu-se catre noi, adunati in jurul mesei. Mi se pare ca acum toti sunt cu noi si ne zic numai de bine!
Eheee, dar uite ca am trecut si de ora 12 AM, ne-am linistit si incepem sa chinuim TV-ul sau internetul. Nu stim la ce sa ne mai uitam. Cu sigurantza ca ne prind emisiunile in direct de sarbatori si ne lasam purtati acolo de vechimea glumelor alora vechi. Si stam, ca pisicile pe blanitza la gura sobei. Unii dintre noi chiar adormim cu ochii la TV!
Hopaaa, bate cineva la USA! Iaca vin si la noi copii cu STEAUA! Imi aduc aminte de vremurile cand ma duceam si eu cu frate-meu! Sigur ca, daca ne intrebai pe noi de insemnatatea acestei sarbatori atunci, habar nu aveam ce sa iti spunem, doar ca ne doream sa ne luam, din banii adunati de la STEA, acel retroproiector vazut la librarie sau nebunia aia de joc numita NU TE SUPARA FRATE. Si totusi, uite ca acum, la 15 ani diferentza de anii aceia, imi pare bine ca am fost in acea stare! DE CE? Pentru ca mi se pare, ca am fost unu’ din stalpii care tin aprinsa flacara unei traditii, pe care nu mi-o dorec disparuta, pentru ca reprezinta in fond si la urma urmei RADACINILE NOASTRE!
Acu e ora 18 si ne vom plimba un pic prin parcul Central din Caracal, iar dupa aceea nu stim ce va urma. Insa ceea ce e important, e faptul ca suntem fericiti si zambitori. Sper ca si voi sunteti la fel!
CRACIUN FERICIT si FIE CA MOS CRACIUN SA VA FERICEASCA ASA CUM VA DORITI!
Andrei… 😉
KIP IN TACI