Ala mic si creionul lui din banca a 3-a de la perete!

LATER EDIT: Ciudata treaba! Azi cand am depus actele pentru un nou capitol in viata, CASNICIA, am avut parte si sa trec pe langa scoala unde am petrecut 6 ani. Parca ieri eram acolo. Uite ce usor au trecut anii!
Era dimineata si se lasase roua pe iarba de la poarta. Insa destul de frig. Mama striga la mine sa ma trezesc, ca tre’ sa plecam. Eram pe de o parte si curios, dar si un pic infricosat de ceea ce voi vedea.

Era prima zi de scola. Mai trecusem eu prin colectivitati in gradinita, unde reusisem sa fac in 10 luni aproape toate bolile copilariei din cartea MAMA SI COPILUL, insa acum era ceva diferit. Era un lucru de care stiam ca nu voi mai scapa. Ca la gradinita obligativitatea pe vreme aia nu exista, insa scoala stiam eu ca era obligatorie. NU a fost cine stie ce atunci. Doar ingramadeala, ca nu aveam loc si in trei zile ne-am trezit mutati unii dintre noi la alte clase. Mia interesant a fost cand incepuseram sa ne cunostem si sa jucxam leapsa in pauze sau sa bvatem minmgea la „peretelul”.

Clasa a doua m-a gasit mutat din cartierul Balta Alba in Militari. Iar aici aceeasi problema ca si in clasa I. Copii multi care veneau la respectiva scoala, ca daduse statul la vremea aia vreo 3 blocuri noi in folosintza si eram destule suflete. Asa ca iata-ma in prima zi de scoala mergand in Drumul Taberei cu detasamentul, vreo 30 de suflete de mititei vreo 2 statii, fie pe jos fie cu tramvaiul, cand ne mai dadea voie invatatoarea. Era fain, ca faceam la glume si strigam ca nebunii. Nebunii de copii mititei pe care ii strangi la un loc. Acum am avut si prima mana fisurata in doua locuri. VITEAZ ce sa mai tura-vura.

Si pentru ca se facuse loc in clasa a 3-a la o scoala de langa casa, iata-ma mutat din nou. Insa de aici nu am mai plecat pana la final. Era tragic la acea vreme acest 15 septembrie ca ne lua de pe taramurile rurale unde cam stateam cam toata vara si ne aducea aici. Sigur ca nici aici nu stateam cuminti si eram toata ziua pe la joaca prin spatele blocului sau pe maidan, insa nu mai eram liberi toata ziua. Erau acum scoala si lectiile.

Imi aduc si acum aminte tragismul ce se citea pe fata mamei, cand ne aducea acasa si ne vedea „colorati” pe maini de la nucile verzi mancate pe la tara. Parca o si aud:
CU CE VA MAI SCOT EU ZANATICILOR PETELE ALEA? CE O SA ZICA INVATATOAREA, CA SUNTETI COPII DE TIGANI?

Noi stateam spasiti, ca eram vinovati. Insa daca mai prindeam niste nuci verzi, nu le iertam ca incepuse sa ne placa sa luam „pozitia ghiocelului”, dar sa ne simtim gustul ala dulce-amarui al nucilor aproape coapte!
Daca imi amintesc de liceu, tre, sa recunosc ca inceputul de an era muult mai interesant. E adevarat ca neplacerea lectiilor si a invatarii, inca exista, insa il descoperisem pe sfantul „LAS’ CA VEDEM NOI CUM NE DESCURCAM!” Insa era placerea liceului, flirturile pe hol, chiulul, excursiile organizate cu clasa, meciurile intre licee. Ce vremuri!

Despre cum era cu facultatea va spun la 1 octombrie. Nu de alta, dar sa ii lasam pe bietii studenti sa isi ia „boabele”, ca doar sunt in plina sesiune!

P.S.1. La voi cum erau primel zile de scoala?!? Sau cum sunt?!? (Daca printre cititoreti mai sunteti si din acestia!)

P.S.2. Si daca tot am vorbiot de scoala hai sa va las si un mic colaj muzical legat de scoala, ca de mult nu v-am mai delectat cu muzichie… si mai si bag cate o vorba langa ele

Incep cu Nea Stratan si cum a fost prima zi a lui de scoala. Nebun ca intotdeauna si parca un felde nou Nica a lu’ Stefan a Petrii. Veritabil, placut cu graiul lui moldovenesc si numa bun de asscultat daca vreti sa va amintiti de prima zi de scoala

Andrei
KIP IN TACI