Zambeste ma, ca doar nu s-o face gaura’n cer…

Sal’tare
Cam asa imi zicea mie un cunoscut la o bere sambata seara, pe ploaia aia mare din Bucuresti. Si mai zicea el ca am ajuns prea serios pe blog si ca parca am in plan sa salvez lumea de carii si Universul de la un cataclism. Asa ca azi am chef sa ma rad. Si ca sa nu fiu egoist va dau si voua cu ce m-am ras io si anume: Rufio a avut parte de’a lungul vietii lui tumultoase de un Memorial al Durerii. Hai sa vedeti ce de intamplari a avut el de cand era mic!
Andrei… 😉
KIP IN TACI

Lasă un răspuns