Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Frate am citit la Dojo, despre cum e sa fii freelancer si sincer sa fiu m-am speriat. Nu de alta, dar eu nu prea reusesc sa fiu “multifunctional” si “high-multitasking” (adica nu ma pune sa fac mai mult de maxim 3 lucruri in acelasi timp, ca nu le fac bine). Sigur, in principiu imi place sa lucrez “single-tasking”, insa atunci cand e nevoie o fac.
Insa daca ar fi sa o pornesc pe drumul FREELANCING-ului, cred ca as accepta doar intr-o asociere de 3 sau 4 intr-o echipa, pentru ca nu mai avem o piata virgina cu posibilitati nenumarate de dezvoltare si o gramada de idei inca nefolosite. Asa ca daca doresc singur sau impreuna cu alti “doritori” de a pune in aplicare o idee buna si de a porni “o chestie”, trebuie facuta profesionist, fara prea multe greseli, cu multa ambitie wsi cu de 100 de ori mai mult rabdare
Si vedeti ca in titlu am zis “SINGUR IN JUNGLA”. Mie unul asa mi se pare ca e, pentru ca si mediul concurential e crud la ora asta. Mai ales in conditiile in care suntem in plina trecere printr-o criza mondiala, resimtita la toate nivelurile. Acum doar EFICIENTA si SOLUTIILE BINE ADAPTATE pietei pot aduce clienti, venituri si implicit PROFIT. Asa ca toate acele “dezavantaje” de care vorbeste Dojo in textul de mai sus cred ca pot fi rezolvate intr-o echipa.
Evident ca in cazul asta avem un alt mare impediment – RELATIILE si COMUNICAREA. Insa in conditiile in care exista FAIR-PLAY, IMPLICARE TOTALA si toti cei din echipa isi dezvolta CAPACITATEA de a prelua task-uri, de a se inlocui unul pe altul, precum jucatorii de fotbal de la echipele mari, cred ca “activitatea” are sanse foarte mari de a fi sau de a se transforma intr-una de succes.
Sigur ca dupa momentul in care ajungi ai succes, intervine o alta problema (un pic mai complicata, zic eu) – SA TE MENTII ACOLO. Insa solutii si idei sunt si pe partea asta. Totul e sa stim sa ne informam, sa invatam din experienta celorlalti si sa fim atenti la toate detaliile!
(Sursele imaginilor Flamescape.com & )
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare

• Era dupa Revolutie. Si uite ca ne-au revenit si noua 3 hectare de pamant in mijlocul Baraganului. Si la fel ca mai toti atunci, imbatati de LIBERTATE visam la gramezi de bani si la imbogatire, ca in jocurile de pe calculator gen Tycoon. Parca vedem deja cum toamna granele erau multe si foarte bune si mai apoi cum e duceam noi cu camioanele si la silozuri oamenii ne asteptau cu cate o gustare calda, un paharut de tuica, o cafea si cu actele pentru primirea recoltelor. Si la plecare, noi aveam o geanta diplomat plin cu bani. Sigur ca visele s-au spulberat in toamna cand ne-a spus tractoristu cat costa insamantarea. Dupa aceea pe noi ne-a apucat dorinta de a si ierbicida. Si atunci alte vise destramate. Primavara ne-a prins rugandu-ne pe la biserici? De ce ne rugam? Pai ziceam si noi asa cum mai zic si azi unii agricultori:

  DA DOAMNE PLOAIE!

• Dupa care iata-ne pe noi la sapa, ca bani pentru grapat de unde. Am mai adunat inca vreo 5-6 rude si la fel ca al inceputul secolului sapam noi porumbul si floarea soarelui. (Am avut noroc in acel an, ca de sus din cer a picat si un pic de ploaie!)
  Si iata-ne la final cu “treaba”. In masina intamplator aveam si o geanta diplomat, insa era cu acte (Tot acum am descoperit ca si pentru agricultura ai parte de o gramada de hartii si ca mai mult te chinui sa te descurci in birocratie, decat in probleme agricole reale)
  Si totusi cu ce ne-am ales? Primul nostru televizor color rusesc Alfa si primul nostru covor persan din sufragerie. Pe care insa le puteam lua mult mai usor, daca puneam toti banii pe care i-am dat pe lucrari, spagi si diverse de-a lungul anului

Si acum concluzie…

• Parintilor sau bunicilor nostri li s-a dat posibilitatea ca dupa REVOLUTIE sa isi ia inapoi parcelele de pamant luate de comunisti la Colectivizare. Ei bine parintii sau bunicii s-au bucurat, iar unii chiar au plans, insa de “produs” nu au stiut sa o faca bine! Si nu ii acuz, pentru ca saracii nu au avut parte de informatia necesara si nici de “educatia eficientizarii actiunilor”. Sigur ca marea problema e ca nu au stiut sa creeze impreuna cu ceilalti asociatii puternice care sa le ofere sansa unei mai bune productivitati sau care sa le ofere mai mult timp liber pentru ei sau. De ce? Dupa parerea mea, de frica. Pentru ca dupa ce stai 25 de ani fara acel “bun”, iti e frica sa il mai dai in folosinta altcuiva. E daca vreti acelasi sentiment pe care il are un animal caruia ii ei puiul. I se pare ca vrei sa il furi. Plus ca in agricultura s-au dat primele “tunuri” si primele “tzepe”. Asa ca bietii agricultori chiar toate motivele sa fie super-circumspecti.
  Solutie? Simplu nene! Tre’ sa scapam de conceptiile invechite si putin cam ponosite. Tre’ sa ne “eliberam” de prejudecati legate de dezvoltarea nostra personala. Si tre sa intelegem ca daca in toata lumea mecanizarea si ASOCIEREA au fos solutile adoptate unanim, si la noi ar trebui sa se intample la fel!

(Image source Garriock Bros Ltd.)
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Acum vreo 2 ani ii descopeream pe Adi Soare, Alin Zainescu, iar de curand si pe Liviu Taloi. Ei bine pe fiecare din ei i-am injurat la momentul descoperirii greu de tot. De ce? Eram suparat pe ei, pentru ca stiau sa dea texte motivationale, insa solutii fix la problemele pe care le aveau eu NU. Ei bine, la ceva timp, dupa ce m-am saturat sa ii tot blamez, m-am trezit a realitate si mi-am dat seama ca ei nu-mi pot oferi solutii exacte, decat daca stau dupa fundul meu si vad exact problemele cu care ma confrunt. Insa in principiu ceea ce ofera ei sunt “retete” de optimizare, pe care fiecare din noi tre’ sa le adaptam. Iar fazele cu care iti umplu MLM-istii gen Oriflame sau Amway, cu “GANDESTE POZITIV” sau “FII UNA CU OBIECTIVUL TAU” sunt bune, doar ca trebuiesc explicate oamenilor, nu bagate pe gat asa cum fac ei, ca pe niste pastile amare in care tre’ sa crezi neaparat, fara sa iti pui problema de intelegere a principiilor respective.
Practic, eu cred ca ar fi 3 reguli simple, pe care o sa vi le exemplific cumva, ca sa nu simtiti ca va aburesc aiurea:

1. Eu anul asta am facut 30 de ani, si toti din jurul meu aveau clasicele speech-uri:

   AULEOO, ESTI BATRAN! sau GATA TINERETEA TA! sau 30 ANI, INSURAT SI CU
   COPIL – GAME OVER SCRIE PE TINE!

   Ei bine eu nu ma simt asa. Eu chiar simt ca parca as fi implinit 18 ani si parac incep sa le dau dreptate evreilor, care sarbatoreau sau inca mai sarbatoresc, majoratul la 31 de ani. Si tre sa recunosc, ca parte din ceea ce simt acum, e si datorita
   faptului ca pe la 28 de ani mi-am impus sa nu cad in CRIZA DE 30 ANI, pentru ca stiam ca imi fac rau DOAR MIE.
   Deci o prima regula ar fi – NU MERGE CU VALUL, CA ALA TE DUCE SPRE STABILOPOZI!

2. Toti spunem ca asteptam mereu O IDEE GENIALA. Credeti-ma ca daca o asteptati, nu vine… de’a dracu si de suparata ce e! Ba mai mult te si scuipa peste gard, ca un copil din ala care are chef de hartza si striga la tine BA CE PROST ESTI! Pai si
   care-i solutia? Aia de o tot propovaduieste Bobby, de cand il stiu eu in
   blogosfera – INCERCATI CONTINUU!. Si are dreptate frate. Ca la fiecare cazatura, afli un “sfat nou”. Doar ca el uita mereu sa adauge ceva:

   LUATI FRATE CU VOI SI VREO 50 de TONE DE RABDARE SI UN CHINTAL DE AMBITIE, CA E AL DRACULUI DE GREU SA TE RIDICI, DE FIECARE DATA CAND VIATA ITI DA UN SUT IN FUND SAU UN UPPERCUT IN BARBA!

   Deci regula doi – INCEARCA-LE PE TOATE, ALTFEL NU VEI STI NICIOADATA CE TI SE POTRIVESTE!

3. Si totusi energia pozitiva (din care sa te servesti cu RABDAREA si AMBITIA, de care vorbeam mai devreme) trebuie sa ti-o extragi de undeva. Ei bine, aceasta e a treia latura a acestui triunghi. Mie imi place sa numesc locul, ULCIORUL FERMECAT sau INCARCATORUL DE BATERII. Si aici e nevoie de o analiza stricta a vietii tale, a anturajelor in care te invarti si a locurilor in care iti place sa iti petreci timpul. Si din analiza asta tre’ sa vezi care e cel care iti ofera cea mai multa energie si care te “reincarca” cel mai bine. Si acolo sa te intorci mereu cand te simti golit, ca sa te poti relaxa. Pentru mine locul asta e FAMILIA, insa doar pentru ca eu asa am fost crescut. La voi poate fi altul. La unii poate fi momentul de relaxare de la pescuit sau poate scurta plimbare cu motocicleta. In principiu are legatura si cu pasiunile sau hobby-urile vostre (asta apropo de pescuit sau motociclism, de care voream adineauri).
   Asa ca ultima regula ar fi – CAUTA-TI INCARCATORUL!

Sper ca v-a placut si sper sa va ajute in demersul OPTIMIZARII VOASTRE!
(Sursa imaginii Cadouri Haioase)
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Nu stiu cati dintre voi sunteti innebuniti dupa dans. Insa eu cand stiu ca e rost de dans (party, nunta, botez s.a.m.d.) parca incep sa ma furnice talpile. Recunosc ca nu ma descurc eu stralucit la toate dansurile, dar am noroc cu Livia care ma ajuta si imi mai sopteste la ureche ce si cum sa fac. Si uite asa ies basma curata. Asa ca azi am avut chef sa va spun de ce cred eu ca e bun dansul “de la tinerete, pan’ la batranate”, pe MaiBun.Ro – Dansul… si pt mine, si pt tine, si pt ei!
Acu ca v-ati distrat si dansat, hai sa luam o bere si o cutie de alune sau floricele si sa ne aducem aminte ca prin jur avem parte de CRIZA ECONOMICA. Stiu ca nu e prea fericita alipirea, da’ ce sa ii faci daca Doamna INSPIRATIA a fost buna prietena cu mine azi pe mai multe planuri. Asa ca iata “minunea” – Criza nu e decat o altfel de oportunitate!!
Spor la citit si UIKEND PLACUT!!!
Andrei…
KIP IN TACI

Sal’tare
Azi am chef sa vorbim despre cum incercam cu totii sa ne facem viata mai usoara folosind scurtaturi. Pentru ca toti avem tendintza asta naturala. E daca vreti o tendinta de eficientizare innascuta. Cand suntem mici ne aducem toate jucariile langa noi, creand o dezordine de nedescris in camera, doar pentru a nu mai face drumul pana la dulapul respectiv. Cand crestem, incercam tot felul de subterfugii si tehnici de negiciere primitive, de a scapa de chinuitoarele lectii. Iar cand ne reusesc, primim din partea celor din jur afirmatii de genul:
MAAA, CE JMECHER E ASTA MICU’ ! Cititi mai multe…»