Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Gataaa, maine am duc sa imi vad “puisorii”, adica pe Matei si mamica lui. Si credeti-ma ca asa dor nu mi-a mistuit sufletul pana acum in astia 31 de ani. E un sentiment pe care nu imi mai doresc sa il mai experimentez. Am visat noptile cum veneau amandoi, ma gadilau si ma trezeam zambind. Au fost unele nopti in care am dormit cu perna in brate, crezand ca e mandra-mea. Au fost zile cand am plecat de la servici si ma uitam lung la parinti care veneau cu copilasii din parc. Si au fost zile in care citeam de cate 5-6 ori un SMS de dragoste trimis de mandra-mea

• De ce sunt bune perioade de acest gen? Iti arat cat de mult inseamna ei pentru tine. Cat de mult iti lipseste prezenta lor, desi cateodata spui sau gandesti ca iti era mai bine fara. Si atunci iti dai seama cat de frumos creati voi un tot unitar numit FAMILIE. Stiu ca par cuvinte scoase dintr-o carte sau dintr-un film din ala american vechi cu familii traditionale, insa asta este adevarul
• Azi noapte nu am putut dormi o ora. Nu stiu ce daca a fost de vina vijelia de afara, caldura din casa, cainele vecinilor care imi urla la geam sau dorul de ei doi. Insa ma tot gandeam
  

  OARE CUM VA REACTIONA MATEI CAND MA VA VEDEA. OARE CE CONEXIUNI COMPLICATE SAU CE RESORTURI SE VOR DETENSIONA IN SUFLETELUL SAU CEL MIC, DUPA APROAPE 2 SAPTAMANI DE CAND NU NE-AM MAI VAZUT! (sper sa nu plang la revederea lui)

• Tot perioada asta mi-a mai readus in minte o concluzie mai veche. Alergam intotdeauna dupa tampenii – BANI, POZITIE SOCIALA, RESPECT PE SCARA IERARHICA LA SERVICI, SUCCES IN TOATE, doar pentru a fi fericiti si nu ne dam seama ca de fapt ne trebuie atat de putin! E de ajuns o mana de cunoscuti si un gest frumos. Si gata am atins FERICIREA!

Cam atat de la un tatic emotionat pentru intalnirea de maine seara!
Andrei
KIP IN TACI

Sal’tare
Uite ca in ultimul timp v-am tot spus fie prin comentarii, fie pe Twitter sau Facebook ca mandrul nostru Mateias merge din ce in ce mai bine si ca ne bucura din ce in ce mai tare cu zambetele sale. Asa ca azi am venit sa “dezvolt subiectul”, pentru ca am primit destule cereri de genul:

DETALII & DOVADA MOSULE, CA NU MERGEM PE INCREDERE!

Asa ca vin cu ambele. Si incep cu “detaliile”

• Merge foarte bine in picioare si deja a devenit bun prieten cu hamul si nu scapa nici un colt de curte necercetat. Sigur inca nu am invatat ca nu totul se baga in gurita. Asa ca noi stam langa el “pe pozitie” sa ii luam din muntza lucrurile pe care le duce la gura si ii explicam mereu ca nu e voi. Insa va dura ceva timp pana cand va intelege el, insa asta e ne-am inarmat cu o cantitate considerabila de RABDARE!
• Vrea neaparat sa pape ce vede ca papam si noi si ii place ideea de a mesteca, desi nici pana acun nu i-a aparut nici macar un dintisor. E foarte hotarat sa ridice lucruri mari si grele. De exemplu ieri nu am scapat de tanguielile lui, pana nu l-am lasat sa tarasca de o galeata prin toata curtea. Si evident la final a intors-o cu fundul in sus si da-i “bataie” la ea de parca era Tandarica in concert cu 10 prajini. Din punctul asta de vedere s-ar parea ca ma mosteneste bine de tot. Si eu la varsta lui eram campion la spart galeti si ligheane cu ciocanul sau betele pe care le intalneam prin curte
• Ieri am facut ceva mai mult decat impresionant – PRIMUL PIPI LA OLITA. Tre’ sa recunosc ca astazi la servici, cand le-am zis colegilor care sunt tatici, am primit muuulte felicitari. Acu’ asteptam urmatorul nivel – CACA la olita si dupa aia “FARA Pampers”. Insa pana acolo mai e mult de mers!
• Apoi alta noutate. Face diferenta intre radio si TV (sau eu cel putin asa am observat). Pentru ca inainte, cum dadeam drumul la radio se uita mirat la televizor si nu intelegea de ce nu apare si imaginea. Ba chiar cateodata tipa suparat. Insa de ceva timp s-ar parea ca a inteles care-i treaba si cand ii dam drumul la aparat nu mai asteapta sa apara si imaginea la TV
• Incepe din ce in ce mai bine sa inteleaga lumea din jur. Si in acest proces gaseste actiuni precum rotirea unei mingii sau miscarea lenta a cozii pisicii sau trecerea in zbor a unor porumbei tare hazlii. Si ne trezim (asa cum s-a intamplat ieri) cu el razand in hohote si nu intelegem de ce. Dar nu mai conteaza, cand auzi glasul ala cristalin si ii vezi zambetul ala larg pe mocutza
• In rest ne bucuram de faptul ca il vedem cum alearga prin curte, iar in uikend o sa incercam sa ajungem cu el prin parc sa vedem cum va reactiona la intalnirea in parc cu multi copii si cu galagia aia caracteristica. La intalnirea fata in fata cu copiii de prin cartier la plimbarile pe care le-am avut au fost din cele mai bune. Ii place sa ibntre in contact cu cel din fata lui si ii cerceteaza pe toti copilasii (probabil e ciudat sa se uite ca intr-o oglinda) si sa vada nasucuri mici sau manutze la fel ca ale lui. Dra vom vedea

Ma bucur cat pot de tare, ca i-a ramas dragostea pentru apa si ca nu e speriat de ea. Si sper ca dupa 2 anisori (cand speram ca il vom da la gradinita) sa invete repede sa inoate. Dar gata cu vorbele si “detaliile”, hai sa va arat si DOVADA faptului ca merge foarte bine in picioruse singurel:

Sper ca v-a facut placere intalnirea cu Artistu’ cel tatic si Mateiul nostru cel mititel si energic!
Andrei…
KIP IN TACI

Sal’tare
Da fratilor! In sfarsit am reusit si eu sa schimb tema, cu ajutorul unor oameni mai destepti ca mine si mai priceputi in ale programarii. Stiu ca mai sunt lucruri de rezolvat la ea si ca poate era mai bine sa astept pana le fac pe toate, insa am chef sa fac schimbarile astea impreuna cu voi si tinand cont de voi.

Cu ce vine nou “minunea”?

• Pai in primul rand am repus blog-roll-ul pe prima pagina. Nu de alta dar asta e ideea clasica de blog. Aia pe care ii citesti sau care iti sunt dragi sa fie vizibili in orice moment al intrarii omului pe blog.
  Apoi in bara de sus veti vedea categoriile impartite pe meniuri. De ce? Pentru ca atrage mai mult, ofera o usurinta celui care intra, arata (dupa parerea mea) SUPERB si face celui care intra o imagine de ansamblu asupra tematicii generale a blogului
• Ce-mi place cel mai tare la noua tema sunt insa “gagicile RSS”. Tre’ sa recunosteti ca-s faine si ca ideea e frumoasa. Parca ar fi doua ospatarite care te servesc la restaurant. M-am certat eu cu aia de ma ajuta la partea de organizare si programare a blogului, insa am invins. Ei spuneau ca pare vulgar, insa in conditiile in care sunt doar doua forme generale de femei, cred ac da foarte bine. E daca vreti mai mult o “idee artistica” de atragere prin motivul larg folosit de SEX sau SEXY

Cititi mai multe…»

Sal’tare
Stiu ca v-am tot promis ca aduc poze mai recente cu viteazu nostru cel mic, insa de fiecare data am uitat. Uite ca azi, datorita mandrei mele cea harnicuta si nu uituca asa ca mine, am pozele si o sa le pun una cate una, insa nu fara a le pune un “suport funny”. Si anume, un fel de mini-interviu inchipuit cu el cu legatura la fiecare poza. Si ii dau cuvantul lui Matei, care va va explica pe indelete despre ce e vorba. Eu plec sa ii pun lapticu’ la incalzit si sa aerisesc camera…

• In sfarsit ai plecat! DU-TEEEE FRATEEE! Presupun ca il cunosteti pe tati cat e de agitat si de pisalog. Insa credeti-ma ca din postura de tata toate sunt mai grave. E agitat rau. Nu pot si eu sa sar in pat sau sa ma joc cu telecomanda sau sa pun mana pe radiator, ca sar ei repede sa ma ia de acolo. Si pozele de mai jos, spun mai multe decat pot eu sau de cat va puteti voi imagina. Incepem usor…
  

  Razi Matei, ca te fotografiem!

  DAAA, SIGUR CA DA! Dupa ce m-ati chinuit voi 10 minute cu masajul si dupa ce miros ca islazul proaspat cosit, de la uleiul ala cu lavanda sau ce boala are in el, voi vreti sa fiu vesel. Abia astept sa pot merge in picioare si sa ma bag prin noroi, sa vin acasa patat ca un dalmatian. Aia viata frate, nu uleiat ca gagicile. Sau plin de unsoare si de ulei ars de la masina. Si atunci sa vedeti zambet larg si exresie de multumire pe fata mea. Plus ca nu prea imi vine sa rad cand va vad pe voi ca va zgaiti, ba la putzica mea, ba la funduletzul meu. Nu am si eu pic de intimitate!

Cititi mai multe…»

Sal’tare
La postul anterior din categoria Jurnal de tatic am primit un comentariu interesant de la un prieten vechi din copilarie, care are acum un mandru fecioras de vreo 5-6 anisori. Initial am vrut sa ii dau doar un raspuns la comentariu., insa cand mi-am dat seama ca textul e prea lung pentru asa ceva, i-am dat COPY-PASTE aici si l-am mai “impanat” cu diverse. Iata comentariul

Man, eu tot cred ca nu e asa fun sa ai un sobolan mic. Pana la 1 an, e pe post de limax: se taraste, manaca si se c**a. Crede-ma ca vorbesc din experienta. Il ti in brate si te bucuri ca fazanu’ la orice zambet si orice face el… Fun-ul incepe de la 1 an in sus… incepe sa interactioneze, sa gandeasca, sa treaca la stadiul “catel”. Oricum, e mai bine decat limax.
Si fun-ul adevarat vine de la 4-5 ani, cand ai deja partener de joaca, poti sa il iei cu tine pe munte, cu bicla pe coclauri, pe barca sau la peste … atunci incepe viata de “ba tata, ba”
Mai ai de tras… spor
Sunt curios daca acu’ aveti curaj sa va ganditi inca la unu

Cititi mai multe…»