Sa pacalim IARNA, cu "fiare" si adrenalina!

Sal’tare Imi aduc mainte ca atunci cand am inceput sa fac alpinism eram fascinat de ce poate face un om pe stanca, doar cu mainile si picioarele lui, incat credeam ca nu voi pune niciodata un „element de trecere” intre mana mea si munte. De ce? Pentru ca mi se parea ca as rani muntele si traseele lui. Sigur ca timpul a trecut si am inteles clar, ca exista zonele de peste 3-4-5 mii de metri, unde joaca cu mainile goale si papucii de alpinism nu mai e posibila. Si atunci am acceptat pioletul. Ba mai mult l-am tinut in mana si am inceput sa il incerc. Dupa vreo 6 luni de antrenament la panou, intr-un week-end friguros de februarie, l-am si incercat. Si iata ca m-am imbolnavit si de coltari si piolet. Tot atunci, dupa acea prima tura, am capatat un respect atanc pentru aceste doua scule si pentru stilul de a catara cu ele. Ei bine astazi mi-am adus aminte de acele vremuri, vazand acest filmulet – Ueli Steck recordul de viteza pe fata nordica a Eigerului (2008) Intre timp, am vazut ca anul acesta Dani Arnold a facut un nou record al fetei nordice – 2:28 Andrei KIP IN TACI]]>

Comments

comments

  5 comments for “Sa pacalim IARNA, cu "fiare" si adrenalina!

  1. august 29, 2011 at 5:21 pm

    Azi am vazut si eu clipul, pacat ca a rezistat asa putin recordul. Mi-a adus aminte de filmul care prezenta o prima incercare asupra laturii nordice, Nordwand :)
    Apropo, ai vazut cati carcotasi sunt printre comentatori (ca e trucat, ca e o prostie, etc.)?

  2. Iulian
    august 29, 2011 at 6:53 pm

    Superb. Bine asa Andrei. Ma speriasem ca esti blogger de cotidian si politic.
    Imi place mult ce ai scris. Salutari si la mai mare.

  3. artistu
    august 30, 2011 at 8:58 am

    @Florin – mersi pentru numele filmului. O sa il caut sa il vad si eu!
    @Iulian – Ma eu sunt blogger cam de toate. Insa viata agitata de familie si extra-joburile pe care le mai fac nu imi prea mai lasa timp si pentru asta. Insa sper sa imi revina vechiul obicei! ;)

  4. Roxandrei
    august 30, 2011 at 8:23 pm

    Pentru mine un traseu de munte este mai placut. Pe de alta parte imi place sa schiez. Te felicit pentru pasiunea ta. Sper sa nu renunti la ea si sa postezi poze frumoase pe blog.

  5. artistu
    august 31, 2011 at 11:47 am

    Mda. Pentru alpinism iti trebuie si ceva inconstienta si un pic de nebunie. Dar sa stii ca nici eu nu am renuntat si la trekking si nici nu voi renunta, pentru ca asa imi umplu bateriile cu energie. Alpinismul este acel „colt cu adrenalina”! ;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *