"Biciclist… ooof, oof, of…" – Episodul 2

Sal’tare (Image source The Fine Art of Cycling) In plimbarea de ieri, ramasesem la intrarea pe Splai. Dupa cum va spuneam este o intreaga epopee (Pe vremea aceea nu era inca facuta pista pentru biciclisti). Si simpla intrare din intersectia de la Opera e un chin. De ce? Pentru ca la ora cand trec pe acolo se intra si la firmele din Opera Center. Ei bine si astia au impresia ca alea 10 locuri de parcare sunt pentru toata cladirea. Drept pentru care in parcarea aceea opresc toti. Ce daca ajung sa parcheze si pe banda a 2-a a bulevardului. Scrie parcare acolo? Atunci e parcare. Nu?!? Plus ca se mai gaseste cate un TAXI care aduce vreun manager de pe acolo si nu poate sa opreasca decat fix la usa, ca daca il duce mai incolo, ii cad aluia oulele sau daca e o ea probabil ii cade rangul si i se rup toacele. Ei dar gata, hai ca am trecut si de Opera Center. In fata la Facultatea de Biologie, Zoologie sau ce Doamne Iarta-ma e acolo, se gaseste mereu unul care imi iese brusc in fata. O avea ceva cu mine? Habar nu am. Asa ca ii transmit pe aceasta cale:

CE DAI FRATE, NU STII SA INJURI?
Si imediat dupa el ma iau si cei trei caini ai facultatii (auleooo si subiectului „cainii si biciclistii” tre sa ii fac neaparat un post, ca tare multe intamplari am avut). Cel mai simplu de astia scap, daca ma dau jos dupa bicicleta si merg pe langa ea. Altfel nu am nici o sansa. Am incercat eu in mai multe feluri, dar nu tine! Trec si de asta si ajung la Parcul Izvor. In drumul de aici pana la Statia Izvor exista o singurica groapa, mititica, amarata, in care cateodata se strange un pic de apa. Ei bine chiar putina fiind, nicioadata nu rateaza soferii groapa si „ocazia” sa ma faca dalmatzian, tracand cu viteza prin ea. Gata am ajuns la Izvor. Imi iau injuraturile de rigoare, de la aia care fac drepta pe langa Casa Poporului, din cauza ca eu imi permit sa merg inainte. Ajung acum prin fatza pe la BCR si la agentzia TAROM. Daca sunt norocos am drum liber pana la Piatza Natiunile Unite. Daca nu o scurtez simplu prin fatza pe la Exim Bank. Gata iata-ma la semaforul de la Natiunile Unite. Trec si ajung in colt la Tribunal. Aici un nou set de injuraturi pentru aia care au treaba la Tribunal si fac dreapta, iar eu din nou am nesimtirea de a merge inainte. Trec si de Tribunal si sunt nesimtzit cu N mare (Aici chiar sunt si o recunosc !!!). Pentru ca eu vreau sa merg in sus pe Coposu’ si astept pana cand se opreste unul din sensuri, le tai fatza celorlaltzi si ma bag, ca altfel de intersectia asta nu trec. Trec de Unirii, transpir cat urc pana la Bingo si dau inainte. Las in urma si Udriste, iar pe aici pe undeva am ajuns la servici. Gata hai ca s-a terminat si drumul pe ziua de azi. P.S. Stiti ca nu sunt singurul nebun „biciclist urban”? Uite am mai dat peste unii: Primii sunt cei care se ocupa de ciclism, pentru ca practica sportul asta si vrei nu vrei de la club pana pe DN1 sau pe soseaua Alexandriei, tre’ sa treaca si prin infernul traficului bucurestean (CE mi-a placut insa la ei a fost articolul asta despre un campionat din 1986, apropo de „ciclismul amator”) Mai apoi nu pot sa uit de VELORUTIA care cred in ciclismul urban ca solutie. Si mai ales imi place ca mai nou lucreaza in scoli. Pentru ca daca vom educa copiii, avem sanse mari ca viitorul sa fie unul SENIN. Pentru ca maturii sunt greu de convins / educat. Ideea asta e interesanta! Andrei… ;) KIP IN TACI]]>

Comments

comments

  6 comments for “"Biciclist… ooof, oof, of…" – Episodul 2

  1. martie 19, 2009 at 11:59 am

    Este o adevarata aventura pentru tine acest traeu din cate ne povestesti tu :)) e bine ca reusesti sa il parcurgi

  2. artistu
    martie 19, 2009 at 12:04 pm

    Eeee, acum pentru placerea „actului artistic” mai bag si ceva „inflorituri”, ca altfel ar fi fad si fara nici un fel de farmec! Si probabul nu l-ar citi nimeni! Insa in principiu crede-ma ca un drum cu bicla prin Bucuresti nu e lucru usor! ;)

  3. Yo
    martie 19, 2009 at 3:43 pm

    ce sa-l parcurga… e interesant ca are curaj sa se mai suie pe bicicleta si culmea sa-i mai si placa!!!!

  4. artistu
    martie 19, 2009 at 7:51 pm

    @Yo – aici cam ai dreptate. Intr-un oras care nu prea suporta biciclistii e un gest de curaj, doar sa vrei sa megi pe bicla! ;)

  5. Ioana
    martie 20, 2009 at 8:45 pm

    legat de cainii si bicilcistii…. ia un aparat d-ala care emite ultrasunete..la 2-3 caini e functional (verificat, bine sa nu ai noroc de o javra surda)..la haite mai mare nu am „apucat”inca sa il verific..si sper sa nu fie nici nevoie :D

  6. artistu
    martie 20, 2009 at 11:51 pm

    Am zis de vreo 2-3 ori a fac sia sat dar mereu uit, Plus ca baga sama am devenit un pic dependent si de adrenalina pe care mi-o ofera intalnirea cu cateii respectivi! :D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *