bloggeri de succes articole

Real blogging, real facts? Sau doar talent in a minti?

Sal’tare. Vorbeam acum ceva timp cu un vechi amic despre ocupatia asta a mea cu blogging-ul si incercam sa ii explic ca mie imi place cum gandeste el si ca ar trebui sa isi faca si el un blog. Ei bine omu cica ar fi incecat sa „practice un astfel de sport”, insa in fata foii de hartie albe sau in fata unui „blank document” pe calcuator totul parca i se stergea din memorie.

Dupa discutia cu el am inceput sa imi pun si eu problema, „CUM SI DE UNDE REUSESC SA SCRIU?” Sigur ca pe de o parte, imi spunea cineva demult, ca e un talent innascut. Se prea poate! Insa tot analizand mi-am dat seama ca nu pot sa va povestesc despre muson sau poate despe caldura de la ecuator, daca eu nu am trait aceste lucruri. De fapt ideea principala s-ar traduce astfel:

SUNT UN FOARTE BUN POVESTITOR! NU UNUL EXACT, CI UNUL CARUIA II PLACE SA „IMBRACE” INTAMPLARILE INTR-O HAINA DE „FUNNY”, ASTFEL INCAT SA FIE USOR „INGURGITABILE”!

Tocmai de aceea imi trebuie un ritm alert de viata si intamplari diferite, pentru ca blogul meu traieste din experientele mele. Nu stiu daca e cea mai buna solutie, insa e cea pe care am descoperit-o tot cautand!
Si totusi, ceva, ceva, am mai invatat sa fac in afara de „rezumate”. Supararile principiale! Adica acele intamplari care imi incalca principiile.

Si exemplele sunt multe: de la INCALCAREA LIBERTATII MELE PERSONALE, la ABUZURILE FACUTE DE DRAGUL NOSTRU STAT sau de la DREPTUL DE A VORBI LIBER (castigat in ’89), pana la DREPTUL DE A-MI ALEGE CE MASINA VREA MUSCHII MEI sau de la PRINCIPIILE UNUI LOC CURAT, la DREPTUL DE A RESPIRA UN AER CURAT!

De ce v-am spus aceste lucruri acum? Pentru ca simt ca e timpul sa incerc si altceva! Si nu pentru orgoliul meu personal, ci pentru faptul ca nu am chef sa devin plictisitor.

Apropo, dragi colegi de blogosfera, la voi cum e cu „blogging-ul”? De unde va trageti „seva” si cum ajungeti sa aveti articole interesante?

Andrei
KIP IN TACI

3 comentarii publicate

  1. Seva, vine din, nu stiu.. poate tine si de genetica. Ma refer la faptul ca unu care stie cu mingea clar stie cu mingea asa cum unii stiu cu penelul sau in cazul acesta cu tastatura. Trebuie sa fie un ceva, dar bine inteles ca acel ceva fara antrenament si fara o finisare nu duce prea departe.

  2. Ah,nici nu stii cat m-a inspirat articolul acesta!pt ca si eu m-am gandit de atatea ori..cum sa fac sa am „seva”?de unde sa o iau?si am ajuns la aceeasi concluzie ca si tine…viata reala e cea mai buna”muza”.Scrii ce simti ca trebuie scris,scrii cum te lasa imaginatia…totul e sa-i dai o „haina artistica”cum ai spus tu…ca sa placa cititorilor.Cui nu-i place,sa nu se uite!;)..sper sa-mi vina si mie idei de scrieri:).o zi faina,ciao!

  3. @KdM – bine spus, doar ca vezi tu si ala cu mingea mai da rateuri, fara un antrenament serios!
    @LaLOKA – Ma bucur ca am reusit sa te inspir! Spor la scris! 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*