Pretentios sau nu?

Sal’tare
De foarte multe ori, inca din copilarie si pana azi mi-am pus problema: DE CE EXISTA OAMENI PRETENTIOSI si MAI PUTIN PRETENTIOSI?
Eu unul fac parte din cea de-a doua categorie. Nu am rabdarea necesara sa astepta pana cand activitatea sau obiectul la care lucrez este „perfect”. Eu vreau sa il vad „mergand”. Si de multe ori mi-am dat seama ca sunt si eu un fel de zan-Carpace, precum Clopotica. Insa cred ca asta se intampla si doatorita faptului ca lucrurile pe care le construiesc sunt de obicei destinate crearii de stari, nu destinate crearii de calitate. Si am sa va explic la ce am refer.
Va aduceti aminte „scaunelul cu etaj” pe care l-a postat acum o saptamana si ceva pe Facebook. Ei bine acela nu a fost facut pentru a fi vandut sau pentru a fi „de lauda”. Crearea lui a insemnat lucru cu baietii mei. Matei a vrut sa taie lemne si sa bata cuie. Tibi a vrut si el sa taie lemne si sa tina de scandurele atunci cand le taiam eu. Amandoi au vrut sa le fie ascultate dorintele („Uite tati atat de inalt vreau sa fie!”). Deci nu a fost despre crearea unui scaunel ci a fost mai degraba despre comunicare si ascultare, despre dragoste si intelegere.
Iar activitatea propriu zisa a creat o stare si mai ales o amintire. Despre asta vorbeam mai sus.
Andrei
KIP IN TACI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*