Sal’tare
Azi am chef de un film. Insa am chef de un film vazut la cinema cu proiectie. La un film vazut intr-o sala cu miros de lemn si cu scaune tapitate. O sala cu ecou si fara prea multe fite! O sala in care intinericul sa fie atat de mare incat sa nu ai curaj sa te scoli ca sa te duci la toaleta, de frica faptului ca nu vei gasi drumul. Sigur ca eu vreau asta ca un fel de „picanterie” si ca un fel de amintire a vemurilor trecute.
Insa daca ar fi sa gasesc timpul necesar vizitarii unui cinema saptamanal sau lunar, cred ca as alege unul din cinema-urile „de mall”. De ce? Pentru ca ai sansa sa vezi un film in conditii superbe si video, dar si audio. Sigur ca e posibil sa ii gasesc pe „inteligentzii” care cred ca a veni la cinema e un bun motov sa ii anunte si pe altii la telefon in timpul fimului, insa mereu cand plec imi scuip in san si sper sa nu dau peste ei.
De ce zic „nu de extraterestrii” in titlu? Pentru ca exista tentatia ca oamenii sa isi transforme sufrageria intr-un mic mini-cinematograf, care de fapt ajunge sa fi un mic „laborator” plina cu boxe, cu fire, cu aparate si tot degeaba, ca nu e acel efect al unei sali mari.
Asa ca hai nu mai stati… FUGA LA CINEMATOGRAF si SA REDESCOPERIM PLACEREA DE A MERGE LA CINEMATOGRAF!
P.S. Si cand te gandesti ca totul a pornit de la CineBlog-ul copiilor astora mici, pe care l-am descoperit ieri!
Din pacate Artistule, indemnul tau (cel putin in Galati) ma duce fix in fata unui ‘bingo europa’….sau discoteca…sau cladire de birouri…etc. Toate, foste cinematografe. Acum vad ca se construieste un mall baban pe langa autogara….poate poate 😀
Eee daca zici ca se face MALL cu siguranta macar un cinema mititel se va face! Asa ca vizionare placuta!!! 😉
Stai liniştit Puiule, pînă se termină mall-ul sîntem oale şi ulcele. Aştept un cinematograf de la grădiniţă. Apropos de cinematografe… îţi vine să crezi că de la lansarea Titanicului, în Galaţi nu a mai fost nici o coadă la biletele de cinema? Aud poveşti din ţară care mise par ori aberante ori SF, despre cum stă omenirea la coadă la bilete de film… Am şi uitat sentimentul
Si eu sper ca si voi doi la venirea acelor vremuri, insa cred ca tre’ sa asteptam pana cand TV-ul ii va scarbi si pe copchilasii astia mici si pana cand vor simti fiorul „marelui ecran”. Sper sa nu dam coltul tot astepatand!