Parerile Artistului in Blogosfera

Sal’tare
Ies de la munca si merg cu patima pe jos, mersul pe jos ma face sa ma simt bine, crampele mentale mi se desclesteaza cand imi epuizez corpul, mintea imi zboara cand alerg prin traficul poluat si infect. Cand bat la picior Bucurestii mei jegosi, visez la zilele de vara petrecute in ani copilariei. Ma doare uneori! Ma doare orasu, ma doare tara, ma dor muntii si oamenii. Ai umblat vreodata din Obor In giulesti sa vezi prin ce straturi de oameni poti trece? Ai mirosit vreodata parcul Circului cand boaba de mugur isi da coate noaptea, asteptand sa scoata capu la lumina dimineata? Sa te dai jos in crucea Iancului cu Pantelimon. Sa treci de McDonald’s-ul unde copiii isi fut tineretile si sa urca pe fosta strada Stadionul, actualmente Pierre de Coubertain si sa poposesti in Vatra Luminoasa a reginei Maria. Un unghi drept perfect, iti deschide in fata ochilor, asezamantul orbilor ridicat de ‘Unica Regina’. O cladire rupta din cartile de istorie, care ii adaposteste pe cei ce au fost “dumnezeiti” sa ne dechida ochii, prin bezna cu care ei privesc inauntru ochilor lor. Te duci usor pe langa cele 2,3 randuri de blocuri pe care Ceausescu a reusit sa le ridice in Vatra Muncitoareasca a lui Faur si ai sa ramai uimit de casele case se aliniaza pe stanga si pe dreapta. Ajungi la Aura Buzescu si esti asurzit de sunete de copil. E scoala de pe dreapta si e semn ca au iesit aia mici in pauza. Te strecori printre ei si urci tot mai mult in inima Vetrei, treci de Restaurantul Zet care strica imaginea unui intreg cartier. Un restaurant bombastic pe exterior si atat e neinspirat la interior. Acolo trebuia deschis un han. Un han cu care de boi si muscate la geam. Dar tu treci mai departe caci esti doar la inceputul plimbarii. Urmatoarea strada care o treci este o strada paradox, ce aduna forfota Iancului, viteza Vetrei Luminoase – boema strada Maior Coravu. Daca ai scapat necalcat de pe trecerea asta poti sa te opresti in piata de pe urmatoarea strada si sa te alimentezi cu ceva merinde. Te inchini cuviincios celor care-si duc somnul de veci langa piata si te lovesti de mirosul de covrigi de pe coltul lui Mihai Bravu. Ah covrigii cu stafide aburinzi, care te trag sa-i gusti si sa sezi privind Bulevardul lui Bravu Mihai de la pasajul Muncii si pana in intersectia Iancului cu batranul Pache. Ai terminat covrigul? Spune unde vrei sa mergi ? In stanga vezi Muncii, inainte iesi pe Agricultorii Bucurestiilor si in dreapta te asteapta drumul catre Targul Obor al Mariei Tanase. Dar pana sa te decizi, forfota dinspre Obor te atrage ca un magnet. Nu stii ce e acolo dar vrei sa mergi. Si astfel picioarele te poarta catre un grup de mitici galagiosi. Ahhh sectia 8 de politie e vie, traieste si respira miros de detinut. Un nou lot de pasatori de “crocodili” au fost saltati. “Sa moara familia si copiii mei daca am furat eu dl plotonier“, se plange o tiganca rupta parca din opera lui Eliade. Te sperii, ti-e frica de tigani. Grabesti pasu’, sa nu te ia ala blestematu’, ca doar ii stii cum sunt astia. Nici nu stii e cine le pica. Ajungi in inima Iancului! iti dai jos palaria il saluti pe dl primar Pache. Arunci un zlot la fantomele orasului aurolachiu si te grabesti sa prinzi verde la pietoni. Smecherasii de Iancului tureaza masinile asteptand precum pilotii de formula 1 startul. Florareasa din colt te imbie sa cumperi o floare pentru cuconita ta. Tu nimic! Te arunci mai departe la drum. Pe dreapta un fost mare restaurant al zonei, a ajuns un soi de supermarket si iti atrage atentia. Mergi pana in raspantia Liceului Iulia Hasdeu, de unde intri intru-un soi de tunel impunator de blocuri gri, care deschid pamantul spre a pierde forfota Oborului prin pasajul subteran. Dar, ahhh cum sa pierzi ocazia de calca locurile unde se dadeau ai tai in tiribombe. Ahhh mutilate parca, pentru a nu mai putea duce mai departe povestea despre Targul Oborului. dar ea nu se lasa! Se tine cu dintii de marginea Pasajului, sa nu cada in infernul uitarii si al constructiilor mamut incepute de Ceausescu si continuate de mormolocii care i-au luat locul. Ahhh Bucurestii mei sunt la cheremul noilor Ceausesti din noi. Aici mai mergea un han, dar la dracu unde sa-l mai pui ca astia daca ar putea ar construi blocuri si-n pasaj.
Gata astazi ne oprim aici si continuam maine plimbarea prin Stefan cel Mare!
Andrei…
KIP IN TACI

Similar Posts:

None Found