Avem personalitate si papam cu lingura – Jurnal de tatic ep. 56

Sal’tare De vreo doua saptamani Matei al nostru, a inceput sa fie razvratit. A inceput „sa ne simta” si se simta faptul ca i se formeaza personalitatea. Asa ca daca are parte de multi oameni in casa (mama, tata, bunicii si unchiul), s-a obisnuit sa fie centrul atentiei si vrea mai mult. Normal, ca doar asa suntem toti. Doar ca observata la el de noi, pare un fel de pierdere a controlului nostru asupra lui. Acum incepem sa simtim incet, incet, sentimentele parintilor nostri atunci cand noi eram incapatanati si ziceam NU si cateodata zambim, vazand ca roata s-a intors si am ajuns in locul lor. Prima faza a acestei etape, la noi s-a lasat cu sperietura. Credeam ca Matei e un pahar de cristal si ca daca nu ii gasim antidot la starile de suparare, i se va intampla ceva fiziologic (boala sau stare de rau). Asa ca nevoia ne-a trimis la sfaturile doctorului si la sfaturile prietenilor care au copii mai mari ca Matei si am aflat ca starile lui de revolta, trec cu acelasi medicament cu care trec la toata lumea… O LINGURITA DE INDIFERENTA. Si am trecut la partea a doua acestui proces. Ne-am luat inima in dinti si am rezistat eroic aceeselor sale de furie. E greu de tot prima data. Simti ca se rupe ceva in tine, pentru ca tu il stii sensibil, mic si neajutorat. Nu ai aflat inca de forta fizica si psihica pe care o are acest omulet de 10 kg. Si totusi, rezisti pentru ca in mintea ta un pitic repeta obsesiv: E SPRE BINELE LUI! E SPRE BINELE LUI! E SPRE BINELE LUI! Si uite ca tratamentul a dat rezultate. Acum Matei a inteles ca atunci cand i se spune NU, trebuie sa accepte. Sigur nu in totalitate. Insa accesele sale de plans acum nu mai dureaza mia mult de trei minute. El tot spera ca „vechea reteta” va functiona. In rest ar mai fi o mare noutate: Matei papa cu lingura. A vazut el ca toata lumea asa mananca si cum e la varsta la care repeta tot ce vede sau aude, iata ca a facut si acest pas. Faza tare este ca inca nu a invatat sa controleze obiectele pe care le tine in mana si la inceput nu prea nimerea gura. Insa tot el a gasit solutia. Cu o mana tine lingura de coada si cu cealalta impinge partea in care se afla mancarea in gurita. Sa nu iti vina sa il pupi si sa il mananci cu totul? :D Andrei KIP IN TACI]]>

Comments

comments

  9 comments for “Avem personalitate si papam cu lingura – Jurnal de tatic ep. 56

  1. martie 7, 2011 at 8:37 pm

    Maya noastra are 9 luni si 1/2, atunci cand am lasat-o sa doarma singura, facea scandal de ziceai ca o pici cu ceara. Bine, doarme oricum singura la ea in camera, doar ca seara trebuia leganata in brate.
    De vreo 2 seri insa, ne trimite la plimbare si adoarme singurica :D
    Sa va traiasca Matei-ul ;)

  2. artistu
    martie 7, 2011 at 10:45 pm

    Ohooo frumos. Matei al nostru e un rasfatat. In seara asta nu a vrut sa ne dea drumul la nici unul. A vrut el sa adoarma cu noi langa el. Insa nu imi fac probleme, vine ea singura si vremea cand va dori sa fie independent. Trebuie doar sa avem rabdare! ;)

  3. martie 7, 2011 at 11:30 pm

    Ba ce a crescut! :)

  4. artistu
    martie 8, 2011 at 10:07 am

    Nici noua nu ne vine sa credem! ;)

  5. martie 8, 2011 at 10:26 am

    Razvratirea e o calitate umana de exceptie. Ar trebui incurajata http://artistu.ro/wp-content/plugins/ym_smilies/images/yahoo_smiley.gif

  6. martie 8, 2011 at 4:15 pm

    Ca vantul si ca gandul.

  7. artistu
    martie 8, 2011 at 4:27 pm

    Sa speram ca de acum inainte totul va merge mai incet, sa nu ni se para ca nu stim cand a trecut copilaria lui pe langa noi! ;)

  8. artistu
    martie 9, 2011 at 11:53 am

    @Exoliogu – este o calitate umana in masura in care ti-o poti controla. Insa incurajarea ei la un copil in formare, cred ca ii ingreuneaza „bagajul” cu ceva rasfat si lene! Sau poate vad eu lucrurile distorsionat?

  9. martie 10, 2011 at 9:45 pm

    Am incercat sa detaliez aici ceea ce am vrut sa spun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *