Sal’tare. Am gasit o povestioara interesanta zilele acestea si vreau sa v-o ofer asa cum am gasit-o, iar la final las si concluzia mea!
Într-una din zile s-au prezentat în faţa Emirului doi negustori pentru judecata dreaptă. Primul negustor şi-a expus necazul: ” Mărite Emir, acum o săptămână am cumpărat de la acest om aici de faţă o cămilă pentru care i-am plătit jumatate din preţ, urmând ca astăzi să plătesc restul. Am ţinut-o legată şi numai ieri când am vrut să o încalec mi-am dat seama că e oarbă.
Acum vreau banii înapoi pentru că am fost înşelat”. Până să îl asculte şi pe celălalt negustor, emirul a grăit cu vocea lui înţeleaptă: „Dacă ceea ce spui este adevărat, atunci cred că ai dreptate”. A venit şi rândul celui ce vânduse cămila, iar acesta s-a apărat cu convingere:
„Mărite Emir, am această cămilă de şase luni şi nu am folosit-o decât legată în caravane, aşa că nu am ştiut niciodată dacă e oarbă sau nu. Când am vândut-o, cumpărătorul nu m-a întrebat oricum dacă vede şi nu am avut habar la ce vrea să o folosească. Mai mult, cămila ar fi putut orbi în timpul furtunii de nisip de acum două zile şi eu n-aş avea de unde să ştiu. Cer restul banilor pe care mi-i datorează”.
Gândindu-se bine, Emirul glăsui din nou plin de înţelepciune: „Dacă şi povestea ta este adevărată, atunci cred că şi tu ai dreptate”. Sfătuitorul Emirului care a asistat în linişte la toată judecata de până atunci se aplecă discret la urechea Emirului şi îi spuse în şoaptă: „Înălţimea Voastră, nu puteţi fi de acord cu argumentele ambelor părţi”. Ca şi când ar fi avut o revelaţie, Emirul se întoarse către sfătuitor şi îi spuse: „Adevărat, cred că şi tu ai dreptate”.
Concluzie? Cu totii avem dreptate cate putin si probabil cu totii gresim cate putin. Important este sa ne acceptam unii pe altii (cu bune si cu rele) si sa intelegem ca doar iubindu-ne pe noi (sigur, nu la nivel de narcisism) si iubindu-i pe ceilalti este singura cale corecta de a vietui.
Andrei
KIP IN TACI
Surse imagini – Drhopkinsteam1 –Huffington Post
Lasă un răspuns