Să lămurim un lucru de la bun început. Nimeni nu vrea sa ii faca Dragnea sex oral! Bine, ok, or fi câțiva, statistic este posibil, deși tot statistic este irelevant și, oricum, le sugerez celor ce visează la asa ceva să isi discute pasiunile in privat cu subiectul afecțiunii lor inexplicabile (pentru mine, dar ok, cine sunt eu sa judec).
Urarea in discuție nu e, așadar, una care trebuie luată în sens literal, ci o metaforă și, inainte de a decide daca reprezintă un gest vulgar, trebuie sa ii decriptam sensul metaforic. Nu putem judeca metaforele inainte de a le intelege semnificatia, nu-i asa?
Deci, de ce „Muie PSD”?
Pentru ca am incercat „Te rugăm frumos, PSD, nu mai fura sau macar nu mai fura de la copii, bătrâni, bolnavi și oamenii sărmani! Ai milă macar, PSD, daca nu esti in stare sa ai obraz!” N-a mers. Ne-au ignorat ranjind intre ei ca pe niște muște mute ce ne cred ei a fi.
pentru ca am incercat „PSD, nu mai fura ca te dăm la ziar sa te afle lumea!” N-a mers. Au cumpărat presa si ne-au dat ei la ziar ca suntem niște proști cumparati de straini.
pentru ca am incercat „PSD, furi acuma, dar oamenii vor învăța carte, vor deschide ochii si te vor da jos, ai grija ce faci”. N-a mers. Au distrus educația și s-au asigurat ca tinerii si copiii nostri n-au șanse să vadă pentru ca abia vor fi in stare sa citeasca.
pentru ca am incercat „PSD, daca o dai inainte cu furatul, o sa ne mobilizam in alegeri și o sa te maturam electoral”. N-a mers. S-au mobilizat ei, s-au organizat cu găleți, cu primari, cu manevrele penale ale lui Dragnea, cu fake news si ură oarbă la televiziunile mercenare si ne-au strivit ei in alegeri.
pentru ca am incercat ” PSD, nu mai fura ca ne caram toți din țară și va lăsăm singuri, sa va furați voi între voi!” N-a mers. Ne-au urat: „Drum bun, cale bătută, sa nu ne scrieți decat ca sa ne mai trimiteți niște bani la buget de furat!” Si apoi s-au pus mai abitir pe furat de la părinții noștri rămași prizonieri pe domeniul lor de vanat bani.
pentru ca am incercat ” PSD, nu mai fura, căci iesim toti în stradă si stam toți acolo pana plecați!” N-a mers. Ne-au zis că nu îi lasă legea sa ne lase în stradă, că suntem prea multi cu sânge în vine. Sa fi fost noi doi-trei, ori maxim o mie, ne-ar fi dat drumul sa urlam la girafe, dar un milion? Nu se poate, e ilegal sa le spuna atatia români în fața ce cred.
pentru ca am incercat „PSD, nu mai fura ca te băgăm la bulau!” Si am si băgat câțiva stăpâni de la ei, să vadă că nu glumim. N-a mers. Au recrutat alti hoti, mai harnici ca primii, și si-au trimis sclavii juridici sa ne distrugă justiția ca sa nu ii mai tulbure când fură non stop.
înțelegeți, va rog, ca Sorin Oprescu a fost prins luand șpagă în timp ce era în arest preventiv pentru ca a luat șpagă. Stia ca l-au prins și ca stau cu ochii pe el și tot nu s-a putut abține să fure niște bani care nici macar nu-i trebuiau. Ăștia sunt!
Ce ne-a mai rămas? Ce mai putem noi face sa-i împiedicam cumva din furat? Cum te mai lupți cu mafia care îți cumpără cu bani furați de la tine pistolul din mână si te împușcă cu el? Cum și cu ce mai poți lupta când nu ți-a mai rămas niciun dram de speranță și totuși nu accepți să pleci capul și să te faci ca nu vezi mâna hotului scotocindu-ti prin buzunar?
O singură armă mai avem și e a noastră și n-au cum s-o cumpere sau înece in minciuni: DISPREȚUL FURIBUND!
Căci asta înseamnă, prieteni, „Muie Dragnea!” și tot asta înseamnă „Muie PSD!” Nu e o înjurătură, nu e o vulgaritate, nu e o insultă, e un țipăt urlat din suflet si inimă, un strigăt disperat care zice „ATAT!”, o expresie concisă, puternic poetică, a disprețului nostru furibund.
„Muie PSD” nu e o obscenitate, e o necesitate! O necesitate patriotică, urgenta și critică pentru viitorul țării noastre s-al nostru!
O sa reușim de data asta? v-aud cum va-ndoiti.
Da, daca avem curajul sa mergem de data asta pana la capăt.
dar, ca sa învingem, trebuie să transformăm împreună rusinea națională care este PSD de când s-a născut într-o rușine inviduala a fiecarui membru. Trebuie să pictam fiecare gard, fiecare camp, fiecare stâlp, fiecare cizmă ori pelerină de ploaie, fiecare mașină și fiecare zid cu esenta distilata a disprețului ce le purtam.
trebuie să ajungem să nu mai îndrăznească să iasă din casă pesedistii de-i stim toți de frică să nu dea ochii cu scârba ce ne-o aprind în mațe si ne curge prin ochi. Iar aia de nu-i stim tre să se teamă să nici nu-i aflăm, sa-si ascundă in chiloti legitimația de hot de partid când se duc si la cârciumă de frică să nu le cada din greseala când vine nota de plată si sa-i dea ospatarul afara in suturi si sa le arunce în urma in strada banii furați.
trebuie să ajungem, când întrebi un hoț d-asta mic din ce partid e, sa se uite în jur cu fereala si teamă si doar dacă nu e nimeni în jur si iți e prieten bun sa poata sa admită în șoaptă „sunt pesedist”. Iar noi sa râdem homeric si sa ne face ca suntem surzi de-o ureche doar ca sa ii umilim încă o dată punandu-i sa-si repede rușina si vina: „sunt pesedist”
atunci ii vom distruge si putem sa o facem, căci disprețul nostru furibund e nemărginit.
bine, bine, dar toți pesedistii sunt hoti si corupti? Nu sunt toti, prieteni, dar toți sunt complici.
bine, bine, dar ce urmează după asta, dacă scăpăm de pesedisti am învins?
am scăpat de uselisti? Nici vorba, căci le raman în urmă penelistii si alde și aia ai lui Ponta de nici nu m-am obosit sa-i învăț cum ii cheamă.
am scăpat de postcomunistii copii de comuniști, rapace din tata in fiu si fii adoptivi? Nici vorba, căci se vor regrupa sub alt nume și o luam de la capăt cu ei si cu altii ca ei fără număr.
am scăpat, măcar, țărișoara, de tirania lor rece de hoți fara suflet si analfabeti sacoşişti? Nici vorbă, căci lupta e lungă si n-o sa se termine cat ‘om trai noi.
am învins?
nu, nu, sigur ca nu!
dar e un bun început!
10 august!
Text scris de Radu Ghelmez
Lasă un răspuns