"Supra oameni" sau "Cum poti fi aproape un inger?"

Sal’tare (N.B.Picture taken from Law Arizona) Vreo 2 ani de zile am fost pasionat de alpnism. Insa de cand cu mutarea la noua casa din Giulesti si cu insuratoarea de care v-am zis ca va fi la toamna, aceasta pasiune a cam palit in fata celorlalte prioritati. Insa nu de putine ori raman cu ochii la cerul, de un albastru parca prea clar pentru atmosfera incarcata de poluare a Bucurestiului, gandindu-ma cum se vede cerul din traseele de prin Costila sau cum se vede superb toata Valea Prahovei din regrupari (regruparile sunt locurile in care iti astepti colegul, atunci cand escaladezi in doi oameni). E o idee si sa traiesti doar pentru a catzara! E o idee si sa incepi sa visezi doar la stanca si la pasi facuti in pereti. Sigur ca pe de o parte ca sa incepi sa devii obsedat de alpinism insemna pe de o parte sa cam rupi relatia cu oamenii. Insa atunci cand reusesti ca dupa o zi intreaga sa „dai gata” vreo 4 sau 5 trasee si sa te retragi la focul de tabara si sa vorbesti dar despre stanca. Stiu ca voi parea FREAKY si ca o sa spuneti ca poate artistu pe care il cunoasteti din celelete scrieri parca nu mai e la fel. Parca ceva i s-a intamplat. Insa stiti voi vorba aia veche: AFARA E VOPSIT, INAUNTRU-I LEOPARDU!In principiu cam asa e si la mine. De ce zic in titlu „CUM POTI FI APROAPE UN INGER”? Pai ce poate fi nenea asta din filmuletzul de mai jos? V-a placut? Atunci ia dea scultati si ceva in „ton” cu ideea de alpinism ursul trubadur-batranul refugiu
Asculta mai multe audio Muzica » Uikend misto de la Andrei… ;) KIP IN TACI]]>

Comments

comments

  4 comments for “"Supra oameni" sau "Cum poti fi aproape un inger?"

  1. aprilie 13, 2009 at 6:06 pm

    Muntele-i foarte important in viata mea si-am batut cativa munti pana la varsta asta dar deocamdata pioletii,coarda,hamul si carabinierele sunt prea mult pentru mine.
    Sinziana’s last blog post..De la flori pentru necunoscatori

  2. artistu
    aprilie 13, 2009 at 6:25 pm

    Crede-ma ca si mie mi se parea la fel. Insa dupa ce te duci acolo si dupa ce incepi sa te „imprietenesti” cu panoul, deja coarda, saculetu; de magneziu, carabinierele si instrumentele de filat ti se par asa prietenoase. Pioletul nu va fi prietenos nici dupa ce vei deveni o profesionista! Ca na, e „fieratanie”, cum ii zic cei mai multi! ;)

  3. aprilie 13, 2009 at 6:37 pm

    Cred ca o buna bucata de vreme o sa raman la traseu dar cunoscandu-ma n-o sa ma dau in laturi cand o sa vina vorba de vreun perete:)
    Sinziana’s last blog post..De la flori pentru necunoscatori

  4. artistu
    aprilie 14, 2009 at 9:07 am

    Carari insorite sa ai si privelisti bune de pozat! ;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *